Treceți la conținutul principal

România nu e amenințată de „glo­balizare“ și de o „corectitudine politică exa­gerată“ ?

«România nu e amenințată de „glo­balizare“ și de o „corectitudine politică exa­gerată“ și nici de „încercările de ero­dare“ obscure ale unității națiunii, de­nun­țate în Apel, ci de încercările vizibile ale unei oligarhii politice de a guverna în fo­los propriu, încercând să abuzeze de pu­te­rile conferite de alegeri pentru a se salva de pedeapsa legii. Nu istoricii, nu jur­na­liș­tii, nu scriitorii și artiștii nimicesc na­țiu­nea, ci corupția politică sau universitară, refuzul reformelor ori restaurația fățișă. De aceea, patriotismul se află în aceste zile în stradă și de partea străzii, și nu în au­la unei instituții osificate, nici măcar con­servatoare, ci devenite de-a dreptul re­ac­ționare.» (Andrei Cornea)

Nu e prima dată că Andrei Cornea sare ca ars când se evocă în spațiul public, de altcineva decât sfătoșii săi colegi din GDS-ul vechi și nou, patriotismul. Acesta nu aparține, bineînțeles, academicienilor semnatari ai unui Apel recent, cum nu aparține nici lui Andrei Cornea, nici mulțimii de protestatari care manifestă în stradă în acest fine de iarnă, nici guvernului  care își apără membrii și ciracii cu ordonanțe de urgență.
Andrei Cornea, ca și alți virtuali lefegii de toate culorile și nuanțele, pornesc acum de la teza că răul este exclusiv interior (greșită este doar declararea exclusivității sursei răului!). 
Mi se pare ridicolă, dacă nu chiar grav manipulatorie, negarea, cu atâta siguranță și dezinvoltură, a existenței unor presiuni geopolitice asupra României, ca stat unitar, negarea existenței unor proiecte de dezmembrare, considerate imposibile sub pretextul că legislația internațională nu le-ar permite, când avem exemplul exploziei sau imploziei recente (cum vreți!), sub diferite pretexte, a  Irakului, a Libiei, a Libanului, a Iugoslaviei, ca să nu descriu toată zona Orientului Apropiat și Mijlociu și a marginilor fostului imperiu sovietic. Ce să mai vorbim de Africa! 
România nu este amenințată de globalizare, zice Andrei Cornea. Așa este, nu mai este amenințată căci este deja distrusă de globalizare, ca și atâtea alte țări este-europene colonizate de trans-naționale, după 1989.
Cum explică Andrei Cornea declarațiile recente ale prezidentului Dodon în vizită la Putin? 
https://romaniabreakingnews.ro/moscova-proiectia-avansului-rusiei-spre-carpati-intre-dodon-si-prostituate-rusoaice/
Andrei Cornea și alți adepți (impliciți) ai globalizării nu cunosc, sau se fac a nu le cunoaște, sutele de mii de mesaje iredentiste și presiuni politice ale adepților Ungariei Mari, ai autonomiei așa-zisului Ținut Secuiesc?  Știe ceva Andrei Cornea despre militarizarea acestor mișcări? A auzit de proiectul autonomist depus la Parlament și publicat sau în curs de publicare în Monitorul oficial? Dar de Asociația celor 64 de comitate și de alte ongeuri maghiare cu scopuri iredentiste declarate? Anti-evreismul public al multora din conducătorii acestor rețele de acțiune nu îl alertează? Poate că apariția unei noi Regiuni Autonome Maghiare în centrul României i se pare
dezirabilă și legalizabilă lui Andrei Cornea, în numelel dreptului la auto-determinare a  naționalităților, pentru care militase și tăticul dânsului, ca membru al Partidului Comunist din ilegalitate, conform proiectului kominternist integrat și neabrogat la data adeziunii sale politice? 
Recunosc, cu experiența de fost locuitor român, minoritar dar perfect bilingv, într-un Târgu-Mureș sub administrație maghiară, consider că un astfel de proiect etnocentric, de ghettoizare, se opune ideii mele despre stat și despre drepturile acordate unei minorități etnice, în interiorul unui stat cu o majoritate etnică românească indiscutabilă, tratată cu dispreț, atât din interior (toate guvernele s-a supus presiunii globalizante) cât și din exterior (chemările abuzive la raport a liderilor români, după 1990, la ambasadele Statelor Unite sau a Israelului), din 1990 încoace.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi, sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. Ne-am putea întreba ce are acest subiect istoric, de altfel pasionant și plin de triste învățăminte de minte pentru

Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc

 Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publicate d

România. Secolul al XIX-lea. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri

 Invazia economică și demografică a României în a două jumătate a secolului al XIX-lea are un aspect care poate fi pus în legătură cu comerțul actual de droguri. E vorba de cucerirea până aproape de monopolizare a comerțului cu alcooluri de către evrei. Singura cârciumă din Copalnic-Mănăștur, localitate ardeleană în care au trăit strămoșii mei, era ținută de evreica Zeiger Roza, localul fiind așezat lângă pod. Vindea alcool extras din porumb care provoca uneori orbirea consumatorilor. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri.