sâmbătă, 14 mai 2016

Cifre și nedumeriri pe margine cenzurii corespondenței în comunismul real

După 1940, respectiv 1945, majoritatea legionarilor expatriați locuia în Germania și Austria. Controlul, cenzura corespondenței acestora era o activitatea serioasă pentru serviciul F al Securității pe vremea ministrului Drăghici. Iată ce se poate citi pe această temă într-un document din arhiva CNSAS :
«În „problema” Germania-Austria, aproximativ 3.000 de scrisori erau prelucrate de către 24 de cenzori. Printre cele 3000 de trimiteri se aflau circa 200 de tăieturi de presă, manifeste sau materiale propagan-distice asupra cărora se făcea „filaj deschis”. Scrisorile din centrele München, Salzburg, Linz, Frankfurt am Main, Graz şi Innsbruck erau citite integral, fiind locuite de comunităţi importante de foşti legionari. »
Rămâne o mare nedumerire. Nu am auzit de nici un proces intentat de vânătorii de naziști unor legionari aflători la îndemână într-o țară ca Germania sau Austria, persoanele respective fiind fără acoperire, identificabili. De ce nu au fost acuzați și judecați drept potențiali criminali de război de către justiția germană și de către vântorii de naziști, în jumătatea de secol care a trecut de la finele războiului? Era justiția germană controlată de naziști sau  legionarii erau apărați de vreo convenție secretă? Cum se face că acum legionarii din interior și exterior sunt etichetați în grup, fără nici o deosebire, ca fasciști și antisemiți, deci păcătoși penal? Crimele de război eventual dovedite, ale unor refugiați legionari în Germania și Austria, nu se pedepseau în acest caz?

vineri, 13 mai 2016

Urechism și schematism. Un antropolog emite ipoteze proaste

« în oglinda bulgărească (dar și a altor „tinere națiuni“ din spațiul nostru geografic) putem să vedem mai bine ce ne-a reușit și ce nu ne-a reușit nouă, în condiții istorice și geopolitice comparabile, și să încercăm să tragem astfel niște învățăminte.
În acest sens, după cele cîteva zile la Koprivşiţa – și ani de cunoaștere a Bulgariei –, eu personal am rămas cu o întrebare recurentă: de ce sîntem oare atît de fuduli? Îmi aduc aminte, de pildă, de un taximetrist bulgar (probabil ceva vlas, căci o rupea destul de bine pe românește), care, la începutul anilor 1990, mi-a făcut o „analiză politică“ profetică a Bulgariei postcomuniste. Pe scurt, ideea era următoarea: Noi știm că sîntem amărășteni și la coada Europei, așa că, dacă nu punem osul la treabă, rămînem în căcat (scuze, expresii de taximetrist…). Pe de altă parte, noi, românii, am considerat de la început că am revenit în Europa – unde ne este locul de drept – și nu am crezut de cuviință că trebuie să facem ceva special pentru aceasta. Căci, nu-i așa, noi cu toții de la Rîm ne tragem, din inima civilizației europene. Iar dacă preferăm să fim daci, atunci musai noi, dacii, am inventat limbajul și civilizația. Țărani fiind, nu am fost războinici, dar i-am bătut mereu pe turci. Sîntem patrioți, desigur, dar nu am dansa, simplu și firesc, o horă cu steagul nostru românesc, iar de ziua națională ne înghesuim la fasole cu cîrnați – sau ne facem noi grătarul nostru, în privat. În sfîrșit, fiind români, „aici pe veci stăpîni“, nu ne vindem țara, ci o părăsim. E interesant însă că tot noi, în înțelepciunea noastră populară, am găsit și expresia ironică potrivită pentru această fudulie: capra rîioasă cu coada în sus.
Nu bogăția sau frumusețea ne lipsesc și, în ultimă instanță, nici măcar corupția sau „lenea“ nu sînt adevăratele noastre probleme, ci fudulia. Acel soi de fudulie păguboasă pe care tot noi am descris-o în imaginea vacii care umple găleata cu lapte, apoi o răstoarnă cu copita. Uite-așa, ca să nu creadă cineva că ne poate „mulge“ pe noi cînd vrea!…»
(Vintilă Mihăilescu este antropolog, pro­­fe­sor la Școala Națională de Științe Po­litice și Administrative. Cea mai recentă carte publicată: Apologia pîrleazului, Editura Polirom, Bu­cu­rești, 2015.)
Sursa citatului http://dilemaveche.ro/sectiune/situa-iunea/articol/fuduliile-romanilor

COMENTARIU Dan Culcer. Comparația poate părea la început temeinică, de vreme ce se face între comportamentele locuitorilor unor țări ale căror  condiții istorice și geopolitice de dezvoltare sunt comparabile, cum scrie V. M.
Dar gazetăria cu legile ei simplificatoare îl duce pe antropologul nostru la schematizări inacceptabile și la ocolirea sau ascunderea explicațiilor elementare. Dacă românii părăsesc țara o fac fiindcă administratorii României au distrus-o, în complicitate cu factori externi cunoscuți, prin aplicarea brutală și stupidă a unor așa-zise principii economice liberale, fără nici o grijă pentru cetățenii României. Nu fiindcă nu sunt patrioți și și-au uitat foclorul pleacă românii și nu cântă la petreceri, ci fiindcă au fost siliți să caute de lucru, după ce piața muncii în România a fost distrusă de uraganul privatizării, în interesul cleptocrației interne și externe. 
Și apoi, care români? care bulgari, dle Vintilă Mihăilescu. Dintr-o experiență turistică, chiar repetată, nu se pot trage concluzii politice sau antropologice.
Domnul acesta se bate cu o imagine ideologică negativă a României, bazată pe observația unui mediu periurban, profesional, bucureștean, pe care, după ce o construiește pripit, o folosește ca argument. Un mod neserios de a face vulgarizare publicistică în numele unei competențe antropologice nefolosite, în acest caz. Urechism și schematism. S-ar putea ca fudulia unor români să fie  nu doar fudulie proastă ci metodă instinctivă de a rezista la presiunea devalorizării sistematice, aplicată global și susținută de o anumită presă, de o anumită orientare istorică și antropologică post-comunistă.

Călin Kasper nu-l intereseaza care e cea mai grozava tara din lume. Și are dreptate!




Pe mine nu ma interesează cine e cea mai grozava tara din lume. Am alte lucruri cu care sa imi bat capul:
1) De ce au construit americanii scutul acela la Deveselu, daca nu e eficient contra Rusiei, el fiind de fapt, zic americanii, construit ca sa contracareze rachete iraniene? La ce mamica lor nu l-au construit atunci in Turcia?
2) Daca declara singuri ca nu sunt in stare sa faca fata Rusiei, la ce mamica lor se mai lauda ca o sa apere Romania?
3) Daca Kenedy a fost foarte ingrijorat cand rusii au dus in 1964 rachetele lor in Cuba, la ce mamica lor nu pot intelege ca si Rusia are dreptul, exact din motivele lui Kenedy, ca sa fie ingrijorata?
4) Daca suntem cu fundul gol in fata Rusiei, de ce mamica noastra nu suntem capabili sa avem relatii de buna vecinatate cu Rusia si i-am lasat pe americani sa ne monteze la Deveselu un scut care ne va apara contra rachetelor iraniene? Ce interes ar fi avut Iranul, inainte de existenta acestui scut, ca sa atace Romania? Fiindca acum, au motive serioase sa ne atace!!! Si de ce trebuie sa acceptam noi ca americanii sa construiasca pe teritoriul nostru un scut contra Iranului? Doar pentru ca Iranul este dusmanul SUA? Sau al Israelului?
Se spune, desi nu stiu cat de adevarat este, ca atunci cand americanii au bombardat Ploiestiul, in 1944, romanii au construit un oras de carton in apropierea Ploiestiului, ca sa-i deruteze pe americani. Povestea spune ca americanii au bombardat acel oras tot cu bombe de carton, iar peste Ploiesti, cu bombe adevarate.. Poate ca mai au inca rezerve din acele bombe de hartie, i-am ruga sa le aduca si pe ele la Deveselu, ca sa faca casa buna cu scutul acela ce nu-i bun de nimic.
Si ce e si mai ingrijorator, este declaratia americanilor ca Romania este cel mai bun partener al Americii. Asta inseamna sau ca avem strategie de aparare identica cu SUA, sau, cum e cel mai probabil, au reinstalat la noi telefonul acela direct ce lega odata Kremlinul de Bucuresti. Acel telefon, zice anecdota, avea doar receptor, fara microfon.
Asa că, concluzia este una singura: vai de noi si de mamicile noastre, daca nu ne trezim.
Un comentariu la un video subtitrat, postat la această adresă http://ioncoja.ro/este-america-tara-cea-mai-grozava-un-raspuns-memorabil/

miercuri, 11 mai 2016

Profesorul britanic Tom Gallagher despre sociologul roman Vasile Dâncu

Merită să fie urmărită argumantația psihologului Sergiu Simion pentru a privit dincolo de aparențe și a întrevedea lucrătura rețelelor de tot soiul. Sunt de acord cu foarte multe din concluziile lui Sergiu Simion. Rămâne nedezlegată, la mulți dintre analiștii pe care îi urmăresc, problema răspunsului la agresiune, adică teoria și practica apărării individuale și comunitare. Pentru luciditate și combativitatea sa păstrez la loc de cinste activitatea lui Ioan Roșca, la care am mai avut prilejul să mă refer. Un loc geometric al unor dezbateri interesante, pasionante este situl Universul românesc.
http://www.universulromanesc.com/ginta/content/1-Dreptatea
Dan Culcer 
Sursa textului de mai jos : http://sergiusimion.blogspot.com/2016/05/profesorul-britanic-tom-gallagher.html


Iată începutul analizei lui Sergiu Simion :
Profesorul si analistul politic Tom Gallagher cunoscut de ani de zile pentru analizele sale politice exemplare si articolele pertinente asupra realitatii romanesti , ne ofera in Revista 22 ( http://revista22.ro/70253585/poate-eminena-cenusie-de-la-cluj-s-transforme-politica-romneasc.html )  o surprinzatoare  pledoarie in favoarea lui Vasile Dâncu  propulsat in rolul de posibil "centru ner­vos al reașezării unei lumi politice în blo­caj ".
Dupa profesorul Gallagher aceasta restructurare politica si sociala ar putea avea chiar si sustinatori  :


" Dacă Dâncu se pregătește cumva, în secret, să transforme ordinea po­litică existentă, el este ajutat în acest demers atât de lipsa de curiozitate din mass-media pe acest subiect ( s.n.) , cât și de sprijinul discret din partea unor ardeleni proeminenți din presa bucureșteană (s.n.)".
Argumentele prin care Vasile Dâncu este distribuit  direct in pole position ,  pornesc de la imaginea publica pe care acesta o are  in profesie , mass-media si retelele sociale :


"...este un expert în sociologia co­municării, cu experiență guvernamentală, dar și cu numeroase conexiuni în viața pu­blică. Mulți tineri îl urmăresc pe social me­dia ( ?-s.n.) , admirându-i imaginea atent șle­fuită, de ardelean mândru și care, în egală măsură, este confortabil cu partea lui ro­mânească, dar, în același timp, echilibrat, fără a fi servil în fața culturii și puterii oc­cidentale."

Mai mult decat atat, Tom Gallagher identifica un mesaj nationalist bine ascuns intr-o revista glossy , de nişă ( http://revistasinteza.ro/ ) , in care Vasile Dâncu este de fapt si principalul autor :
"Ca cititor ocazional al revistei sa­le, Sinteza, am putut să descopăr un me­saj naționalist persistent, deși bine ascuns, mult mai sofisticat decât orice ar putea con­cepe Marian Munteanu. Sinteza sus­ți­ne că românii trebuie să se bazeze pe pro­pria lor inteligență și solidaritate și că politicile interne și internaționale trebuie să fie modelate de interesul național ro­mânesc (s.n.). Și oricine are puterea să defi­nească acel interes va avea o influență psi­hologică imensă asupra multor români, de­mersul lui Dâncu fiind o astfel de în­cercare(s.n.). Sinteza este o revistă glossy, pre­zentabilă, care beneficiază de un tipar de cea mai bună calitate, costurile de pro­ducție semnificative fiind acoperite de spon­sori generoși (într-o piață de publi­citate extrem de dificilă și săracă)."

Din nefericire , mesajul nationalist este o arma cu doua taisuri si de atatea ori folosit in trecut ca forma de manipulare,  incat romanii sunt foarte sceptici si rezervati la acest gen de stimuli tocmai pentru faptul ca nationalismul echilibrat si patriotismul sincer a fost confiscat si compromis de atatea ori de miscari dubioase si de personaje gen Corneliu Vadim Tudor .

Apocalipsa Europei? De citit un studiu de Paul Ghțiu

Vă rog să citiți acest text selectat de mine, în speranța că vă poate interesa.
Preluare: evz.ro / Autor: Paul Ghiţiu
 Sursa secundară http://anonimus.ro/2016/02/apocalipsa-europei/
Comentariu : Războaiele din Orientul Apropiat și Mijlociu sunt războaie economice pentru controlul materiilor prime și pentru protejarea statului Israel contestat. Aceste răzbaie au provocat migrații de mare amploare, refugiați de război. Războaiele ia fost provocate de guvernele succesive ale  Statelor Unite, care și-au obligat partenerii din NATO să participe, cu promisiunea de a le da și lor o parte din prada de război, controlul și exploatarea surselor petroliere. Primirea globală a refugiaților echivalează cu introducerea în Europa a unor «cai troieni» care nici măcar nu sunt prezentați ca daruri ci ca victime. Sunt victime, desigur, ale agresivității occidentale. Primirea refugiaților nu este însă decât o obligație aparent morală. Singura obligație morală a statelor din NATO este să înceteze agresiunea și manipularea în Orient. Mișcările pan-arabice și islamiste sunt provocate de eforturile occidentale de a controla exploatarea petrolului, de a controla prețurile acestuia. Încercare nereușită care a dus la îmbogățirea excesivă a unor mici potentați din Zona Golfului, contra cărora se lansează acum o nouă agresiunea occidentală, prin intermediar, pentru a corija efectele neprevăzute ale primei serii de agresiuni. Războaiele sunt cauza destabilizării zonei, care redevenise, după haosul decolonizării de după 1945,  relativ stabilă, chiar dacă nu democratică, acum patru decenii. Instalarea democrației în aceste zone a fost pretextul lansării războaielor. Un prtexte, ca atâtea altele în istorie pentru a acapara bunurile altora. Te fură în casa ta și mai vor să le și mulțumești.
Dan Culcer