Treceți la conținutul principal

Rabbi Menahem Mendel din Worki despre trăsăturile unui evreu veritabil.

Extras din L'homme au raifort (Om cu hrean) de Martin Buber, édition L'école des Lettres.
Les trois attitudes essentielles:
Comme on avait demandé à Rabbi Menahem Mendel de Worki en quoi consistait le Juif véritable: « Trois choses nous conviennent, dit-il: un agenouillement debout, un cri sans voix, une danse immobile. »
Sursa http://www.philosophons.net/philosophie-histoire-politique-litterature-medievale-moderne-contemporaine/martin-buber

Despre proto-Sionism (Pinsker) :
«Malgré cette variété d'appellations, tous leurs membres [des mouvements sionistes] sont des nationalistes, à la recherche d'une patrie juive, partisans d'une colonisation palestinienne, silencieuse, progressive et, depuis l'interdiction turque, forcément clandestine. Ce résultat précaire suffit à l'ambition de ces disciples de Pinsker, échappés des ghettos russes et roumains. Ce dernier, après Moïse Hess, avait repris la thèse du nationalisme juif, développée dans Rome et Jérusalem, livre presque oublié. Le judaïsme, écrivait Pinsker, est malade, et ses voisins souffrent d'une judéophobie héréditaire incurable. Médecin de profession, Pinsker expose en traits saisissants les symptômes de cette maladie avant d'en indiquer le remède. Le Juif est « pour les vivants, un mort; pour les autochtones, un 'étranger; pour les sédentaires, un vagabond; pour les possédants, un mendiant; pour les pauvres, un exploiteur et un millionnaire; pour les patriotes, un sans-patrie; pour toutes les classes de la société, un concurrent abhorré ». Et voici, ajoute Pinsker, notre propre image « Notre Patrie, l'étranger, notre unité, la dispersion; notre solidarité, l'hostilité générale; notre arme, l'humilité; notre tactique,. la fuite; notre originalité, l'adaptation; notre avenir, le jour prochain 2. » A cette situation désespérée, le docteur Pinsker n'entrevoyait qu'un remède une patrie. « Les amis de Sion», en jetant leur dévolu sur la Palestine, découvrirent cette patrie dans le pays des prophètes. »

Nota D.C. Formula «échappés des ghettos russes et roumains» este o exagerare. Nu au existat în România ghettouri, adică zone urbane sau periurbane de locuire exclusivă impuse unei populații evreiști, cu interdicția de a le părăsi, așa cum au existat în Rusia țaristă, cuprinzând global populația evreiască din Zona de Rezidență determinată în estul Imperiului țarist, adică la frontiera cu România (cea de după 1859), Au existat cartiere locuite majoritar sau integral de evrei în orașele României, unde populația se aglutina prin solidarizare și pe baza faptului că locuitorii vorbeau aceeași limbă, yidiș sau rusa, fiind vorba de imigranți clandestini în Moldova, proveniți din Zona de Rezidență
Astfel de fenomene de aglutinare comunitaristă  există și acum în statele Europei și nu implică nici un fel de politică rasială discriminatorie. Discriminarea se manifestă social, are un caracter de «clasă» și nu de rasă. Pe de altă parte există o tendință comunitaristă puternică, cu cât diferența culturală în raport cu mediul «primitor» este mai mare. De exemplu persoanele de origine portugheză, deci europeană nu simt nevoia de a se regrupa teritorial în Franța, deși se solidarizează și ocupă dens anumite profesii. În vreme ce africanii, de pildă, domină teritorial, nu și profesional, în zone din cartierele nordice așe Parisului.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi, sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. Ne-am putea întreba ce are acest subiect istoric, de altfel pasionant și plin de triste învățăminte de minte pentru

Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc

 Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publicate d

România. Secolul al XIX-lea. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri

 Invazia economică și demografică a României în a două jumătate a secolului al XIX-lea are un aspect care poate fi pus în legătură cu comerțul actual de droguri. E vorba de cucerirea până aproape de monopolizare a comerțului cu alcooluri de către evrei. Singura cârciumă din Copalnic-Mănăștur, localitate ardeleană în care au trăit strămoșii mei, era ținută de evreica Zeiger Roza, localul fiind așezat lângă pod. Vindea alcool extras din porumb care provoca uneori orbirea consumatorilor. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri.