Treceți la conținutul principal

Reeditarea romanului Ora 25 de Constantin Virgil Gheorghiu la

EDITURA RATIO ET REVELATIO 









Luna septembrie marchează centenarul nașterii scriitorului C. Virgil Gheorghiu. Romanul „Ora 25” a făcut istorie, fiind tradus în peste 40 de limbi și vîndut pînă în 1989 în peste 10 milioane de exemplare. În 1967, a fost ecranizat, cu Anthony Quinn în rolul principal.
Un text despre care Mircea Eliade spunea, în 1949: „Am fost printre aceia care, citind manuscrisul românesc al acestui roman, am avut de la început sentimentul că ne aflăm în fața unei cărți menite unei cariere mondiale” . Și continuă: „această carte validează, în fața noastră și în fața străinătății, forța de creație românească autentică, nesusținută și nepromovată de nici un efort oficial” . Ba mai mult: „Consider Ora 25 una dintre cele mai mari cărți ale generației noastre, din toate țările”.
Iar filosoful existențialist francez Gabriel Marcel, care a scris prefața primei ediții, apărută în Franța, spunea: „mă bucur la gîndul că în Franța și în limba franceză, acest frumos roman, acest roman teribil va fi apărut pentru prima dată. Nu mă îndoiesc că va fi tradus în multe alte limbi, altfel ar însemna că situația e într-adevăr disperată. Însă nu e totul. Nu cred că putem găsi o operă mai semnificativă ca cea care ne stă înainte, mai revelatoare asupra situației înspăimîntătoare în care omenirea se găsește astăzi. „Pămîntul”, spune unul dintre protagoniști, „a încetat să mai aparțină oamenilor”, mai exact, oamenii par să se fi dezvățat a se comporta ca oamenii. Dar cu aceasta am zis foarte puțin; este vorba nu atît de o învechire sau o uitare, ci de un dresaj monstruos pentru care uitarea nu este decît una dintre consecințe.


32 lei  

Copyright © Septembrie 2016, Ratio et Revelatio Publishing House, All rights reserved.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi, sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. Ne-am putea întreba ce are acest subiect istoric, de altfel pasionant și plin de triste învățăminte de minte pentru

Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc

 Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publicate d

România. Secolul al XIX-lea. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri

 Invazia economică și demografică a României în a două jumătate a secolului al XIX-lea are un aspect care poate fi pus în legătură cu comerțul actual de droguri. E vorba de cucerirea până aproape de monopolizare a comerțului cu alcooluri de către evrei. Singura cârciumă din Copalnic-Mănăștur, localitate ardeleană în care au trăit strămoșii mei, era ținută de evreica Zeiger Roza, localul fiind așezat lângă pod. Vindea alcool extras din porumb care provoca uneori orbirea consumatorilor. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri.