Alexandru Florian despre răposatul Elie Wiesel :
Normal, comunismul era teoretic regimul politic care fusese, o vreme cel puțin, favorabil comunității evree. Dar, aparent doar, ce se naște din pisică șoareci mânâncâ. Odrasla unui propagandist comunist, fiul s-a reciclat în naționalist evreu și holocaustolog expert, deși fără nici o calificare științifică în acest sens. Nu are nici măcar expertiza martorului, a legăturii cu cei care au făcut parte dintre victime. Decât prin extensie și solidaritate religiosă și etnică târzie, eventual.
Dar de ce îi vor fi acordat acele guverne lingușe, ale României și Ungariei, astfel de distincții lui Wiesel? Ca să li se ierte guvernanților devalizările ? Să dovedească, cui? că sunt fideli executanți ai unor directive ideologice și economice contrare intereselor colective ale națiunilor respective? Să fie apărați de lege și de mânia poporului care îi va pedepsi?
P.S.
Observatorul cultural a realizat acum, în colaborare cu Institutul Wiesel, un supliment pdf, difuzat prin situl revistei. Notez că nici o mărturie sau document românesc oficial sau privat integral nu sunt reproduse. De ce? Raportul Serviciului Special de Informații din 1943, din care se extrag cifre, care se află în arhiva SRI, pomenit în textul lui Paul A. Shapiro era perfect în ordine documentară. Ca să știm despre ce este vorba.
Că oficina lui Al. Florian nu o face, e aproape normal, deși este o instituție a statului România și nu oficină a minorității evree sau a statului Israel. Dar redacția Observatorului avea datoria să echilibreze mărturiile, măcar pentru a da seama clar că era stare de război, că panica și zvonistica aveau rolul lor determinant. Acest supliment este mincinos prin omisiune și interpretare. Nu se dă nici o explicație pentru organizarea transportului feroviar cu evrei în zile în care căile ferate erau necesare pentru efortul de război.
Se insinuează, nu o dată, o premeditare ucigașă, două gropi comune săpate anticipat într-un cimitir evreiesc.
Ce ironie ! Totuși cât de umaniști erau criminalii români, care anticipă înhumarea colectivă în pământ sacru și nu în vreo râpă cu gunoaie! Nu își dau ăștia seama că vor alerta viitoarele victime și că ratează ocazia ? Ca apoi să devină ceva mai pragmatici.
Se amestecă în supliment, nu prima oară, fără explicații, două situații diferite, uciderile de la Iași și trenul rătăcitor cu victimele sale. Un amestec convenabil pentru a dă impresia unei intenționalități și pricini comune. Ceea ce este fals. Istoria a demonstrat asta demult.
Pretenția lui Al. Florian, care cere cetățenilor României să deprindă solidaritatea este în aceste condiții o obrăznicie. Când vor înțelege florianii că solidaritate implică reciprocitate? Când vor condamna autoritățile morale ale evreilor actuali comunismul, nu sub pseudonimul de stalinism, ci sub adevăratul său nume, comunism— un regim terorist și dictatorial, la instalarea căruia au participat entuziast mulți dintre ei sau părinții lor ?
Victimele sunt victime, regimul comunist a fost un regim criminal, indiferent dacă după 1965 a devenit naționalist, ale cărui victime au fost majoritatea românească, unii sași, unii șvabii, unii maghiari și unii evrei. Niște minoritari, unii români, au fost și ei beneficiari. Iar florienii au fost beneficiari.
Audietur et altera pars. http://www.observatorcultural.ro/articol/75-de-ani-de-la-progromul-de-la-iasi/
« Etica lui în faţa vieţii a fost aceea a promovării necondiţionate a memoriei victimelor regimurilor politice dezumanizante. Iată de ce şi-a exprimat public dezacordul faţă de gestul preşedintelui american Ronald Reagan, care, în 1985, aflat în Germania, a vrut să viziteze un cimitir militar, unde erau înmormîntaţi soldaţi din Waffen-SS (cimitirul din Bitburg). Iată de ce, în anii din urmă, Elie Wiesel a returnat României şi Ungariei înalte decoraţii ce i-au fost acordate. În primul caz, pentru că liderul unui partid extremist din România a fost la rîndul său decorat cu acelaşi însemn; în al doilea, din cauza atitudinii manifeste de negare a responsabilităţii pentru Holocaust de către Statul ungar. Cu alte cuvinte, a respins întotdeauna dublul limbaj. Şi bine a făcut, căci idealul său uman era prea înalt şi, în acelaşi timp, prea fragil pentru a fi negociat.»Ca să vezi ! «Regimurile politice dezumanizante» sunt, în accepția lui Al. Florian, toate dictaturile europene care au atins, atacat interese și ființe evreiești. Cu excepția celor comuniste, bolșevice, sovietice, contra cărora nu suflă o vorbuliță. Deși la un moment dat și regimul sovietic a acționat precum dictaturile pomenite, chiar dacă mai puțin radical și cu alte pretexte : lupta CONTRA naționalismului sionist și a cosmopolitismului, păcate simetrice care apăsau pe umerii evreilor sovietici.
Normal, comunismul era teoretic regimul politic care fusese, o vreme cel puțin, favorabil comunității evree. Dar, aparent doar, ce se naște din pisică șoareci mânâncâ. Odrasla unui propagandist comunist, fiul s-a reciclat în naționalist evreu și holocaustolog expert, deși fără nici o calificare științifică în acest sens. Nu are nici măcar expertiza martorului, a legăturii cu cei care au făcut parte dintre victime. Decât prin extensie și solidaritate religiosă și etnică târzie, eventual.
Dar de ce îi vor fi acordat acele guverne lingușe, ale României și Ungariei, astfel de distincții lui Wiesel? Ca să li se ierte guvernanților devalizările ? Să dovedească, cui? că sunt fideli executanți ai unor directive ideologice și economice contrare intereselor colective ale națiunilor respective? Să fie apărați de lege și de mânia poporului care îi va pedepsi?
P.S.
Observatorul cultural a realizat acum, în colaborare cu Institutul Wiesel, un supliment pdf, difuzat prin situl revistei. Notez că nici o mărturie sau document românesc oficial sau privat integral nu sunt reproduse. De ce? Raportul Serviciului Special de Informații din 1943, din care se extrag cifre, care se află în arhiva SRI, pomenit în textul lui Paul A. Shapiro era perfect în ordine documentară. Ca să știm despre ce este vorba.
Că oficina lui Al. Florian nu o face, e aproape normal, deși este o instituție a statului România și nu oficină a minorității evree sau a statului Israel. Dar redacția Observatorului avea datoria să echilibreze mărturiile, măcar pentru a da seama clar că era stare de război, că panica și zvonistica aveau rolul lor determinant. Acest supliment este mincinos prin omisiune și interpretare. Nu se dă nici o explicație pentru organizarea transportului feroviar cu evrei în zile în care căile ferate erau necesare pentru efortul de război.
Se insinuează, nu o dată, o premeditare ucigașă, două gropi comune săpate anticipat într-un cimitir evreiesc.
Ce ironie ! Totuși cât de umaniști erau criminalii români, care anticipă înhumarea colectivă în pământ sacru și nu în vreo râpă cu gunoaie! Nu își dau ăștia seama că vor alerta viitoarele victime și că ratează ocazia ? Ca apoi să devină ceva mai pragmatici.
Se amestecă în supliment, nu prima oară, fără explicații, două situații diferite, uciderile de la Iași și trenul rătăcitor cu victimele sale. Un amestec convenabil pentru a dă impresia unei intenționalități și pricini comune. Ceea ce este fals. Istoria a demonstrat asta demult.
Pretenția lui Al. Florian, care cere cetățenilor României să deprindă solidaritatea este în aceste condiții o obrăznicie. Când vor înțelege florianii că solidaritate implică reciprocitate? Când vor condamna autoritățile morale ale evreilor actuali comunismul, nu sub pseudonimul de stalinism, ci sub adevăratul său nume, comunism— un regim terorist și dictatorial, la instalarea căruia au participat entuziast mulți dintre ei sau părinții lor ?
Victimele sunt victime, regimul comunist a fost un regim criminal, indiferent dacă după 1965 a devenit naționalist, ale cărui victime au fost majoritatea românească, unii sași, unii șvabii, unii maghiari și unii evrei. Niște minoritari, unii români, au fost și ei beneficiari. Iar florienii au fost beneficiari.
Audietur et altera pars. http://www.observatorcultural.ro/articol/75-de-ani-de-la-progromul-de-la-iasi/
Comentarii
Trimiteți un comentariu