Treceți la conținutul principal

Profesorul britanic Tom Gallagher despre sociologul roman Vasile Dâncu

Merită să fie urmărită argumantația psihologului Sergiu Simion pentru a privit dincolo de aparențe și a întrevedea lucrătura rețelelor de tot soiul. Sunt de acord cu foarte multe din concluziile lui Sergiu Simion. Rămâne nedezlegată, la mulți dintre analiștii pe care îi urmăresc, problema răspunsului la agresiune, adică teoria și practica apărării individuale și comunitare. Pentru luciditate și combativitatea sa păstrez la loc de cinste activitatea lui Ioan Roșca, la care am mai avut prilejul să mă refer. Un loc geometric al unor dezbateri interesante, pasionante este situl Universul românesc.
http://www.universulromanesc.com/ginta/content/1-Dreptatea
Dan Culcer 
Sursa textului de mai jos : http://sergiusimion.blogspot.com/2016/05/profesorul-britanic-tom-gallagher.html


Iată începutul analizei lui Sergiu Simion :
Profesorul si analistul politic Tom Gallagher cunoscut de ani de zile pentru analizele sale politice exemplare si articolele pertinente asupra realitatii romanesti , ne ofera in Revista 22 ( http://revista22.ro/70253585/poate-eminena-cenusie-de-la-cluj-s-transforme-politica-romneasc.html )  o surprinzatoare  pledoarie in favoarea lui Vasile Dâncu  propulsat in rolul de posibil "centru ner­vos al reașezării unei lumi politice în blo­caj ".
Dupa profesorul Gallagher aceasta restructurare politica si sociala ar putea avea chiar si sustinatori  :


" Dacă Dâncu se pregătește cumva, în secret, să transforme ordinea po­litică existentă, el este ajutat în acest demers atât de lipsa de curiozitate din mass-media pe acest subiect ( s.n.) , cât și de sprijinul discret din partea unor ardeleni proeminenți din presa bucureșteană (s.n.)".
Argumentele prin care Vasile Dâncu este distribuit  direct in pole position ,  pornesc de la imaginea publica pe care acesta o are  in profesie , mass-media si retelele sociale :


"...este un expert în sociologia co­municării, cu experiență guvernamentală, dar și cu numeroase conexiuni în viața pu­blică. Mulți tineri îl urmăresc pe social me­dia ( ?-s.n.) , admirându-i imaginea atent șle­fuită, de ardelean mândru și care, în egală măsură, este confortabil cu partea lui ro­mânească, dar, în același timp, echilibrat, fără a fi servil în fața culturii și puterii oc­cidentale."

Mai mult decat atat, Tom Gallagher identifica un mesaj nationalist bine ascuns intr-o revista glossy , de nişă ( http://revistasinteza.ro/ ) , in care Vasile Dâncu este de fapt si principalul autor :
"Ca cititor ocazional al revistei sa­le, Sinteza, am putut să descopăr un me­saj naționalist persistent, deși bine ascuns, mult mai sofisticat decât orice ar putea con­cepe Marian Munteanu. Sinteza sus­ți­ne că românii trebuie să se bazeze pe pro­pria lor inteligență și solidaritate și că politicile interne și internaționale trebuie să fie modelate de interesul național ro­mânesc (s.n.). Și oricine are puterea să defi­nească acel interes va avea o influență psi­hologică imensă asupra multor români, de­mersul lui Dâncu fiind o astfel de în­cercare(s.n.). Sinteza este o revistă glossy, pre­zentabilă, care beneficiază de un tipar de cea mai bună calitate, costurile de pro­ducție semnificative fiind acoperite de spon­sori generoși (într-o piață de publi­citate extrem de dificilă și săracă)."

Din nefericire , mesajul nationalist este o arma cu doua taisuri si de atatea ori folosit in trecut ca forma de manipulare,  incat romanii sunt foarte sceptici si rezervati la acest gen de stimuli tocmai pentru faptul ca nationalismul echilibrat si patriotismul sincer a fost confiscat si compromis de atatea ori de miscari dubioase si de personaje gen Corneliu Vadim Tudor .

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi, sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. Ne-am putea întreba ce are acest subiect istoric, de altfel pasionant și plin de triste învățăminte de minte pentru

Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc

 Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publicate d

România. Secolul al XIX-lea. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri

 Invazia economică și demografică a României în a două jumătate a secolului al XIX-lea are un aspect care poate fi pus în legătură cu comerțul actual de droguri. E vorba de cucerirea până aproape de monopolizare a comerțului cu alcooluri de către evrei. Singura cârciumă din Copalnic-Mănăștur, localitate ardeleană în care au trăit strămoșii mei, era ținută de evreica Zeiger Roza, localul fiind așezat lângă pod. Vindea alcool extras din porumb care provoca uneori orbirea consumatorilor. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri.