Treceți la conținutul principal

Opinii de bun simț

Extrase din comentariile la Protest împotriva desemnării Oanei Stănciulescu ca membră în Consiliul de Administrație TVR
Prof.dr.Nicolae M. Constantinescu martie 18, 2016 la 4:11 pm
Sunt consternat de intoleranta care a pus stapanire pe o buna parte din manuitorii condeiului. Nu trebuie sa se uite ca toti cei care suntem capabili sa ne exprimam gandurile in scris (mai rar prin vorba fiindca abonatii la talk-show-uri nu ne lasa) devenim formatori de opinie, fiindca ..nu-i asa scripta manent ! In urma cu cateve zile am auzit un distins participant la discutia despre Vintila Horia declarand -pe buna dreptate- ca oamenii pe care-i cinstim, dintre cei care nu mai sunt- ar trebui sa fie repere morale, pentru ca sa merite respectul nostru postum. De acord intrutotul cu aceasta afirmatie. Dar iata ca acum cateva luni am ridicat problema pastrarii / daramarii statuilor lui Alexandru Sahia si Teodor Neculuta din Parcul Carol. Sahia a fost un apologet al comunismului in cartea „URSS-azi” iar Neculuta a propagat ura de clasa cu o violenta iesita din comun. Aceiasi ura de clasa constituie materia prima si pentru nuvelele lui Sahia. Ministerul Culturii, caruia m-am adresat mi-a raspuns ca ambii au valoare literara si ca prin opera lor nu contravin legii 217 / 2015 !?! Pai atunci trebuie sa ne lamurim : exista oare doua etaloane pentru reperele morale? Sau de ce hate speech impotriva unor clase sociale nu ar trebui blamata la fel ca ura de rasa? Si toate acestea se datoresc evitarii unei discutii de fond, bazata pe fapte si pe marturii legata de raul mare pe care l-a adus comunismul in Romania. Fiindca jumatatile de masura fac mai mult rau decat bine. Eu cred ca as putea face fata unei asemenea discutii sine ira et studio dupa 80 de ani de viata.


Viorica Nișcov martie 18, 2016 la 11:26 am
Suntem consternați, atât eu cât și soțul meu Sorin Mărculescu, și nu ne vine să ne credem ochilor că ați putut concepe și difuza o asemenea însăilare de neadevăruri și acuzații în stil stalinist, complet nefondate, un text jenant pentru orice intelectual, fie el de stânga sau de dreapta, de bună credință, text îndreptat împotriva unei excelente ziariste de o probitate exemplară și de un profesionalism fără cusur. I-am urmărit toate emisiunile și subscriu la tot ce a spus și în stilul în care spus, apărând inteligent, cu suflet și documentat memoria celor mai străluciți intelectuali români din interbelic, unii morți sub tortură în temnițele comuniste, puși astăzi la zid (să nu mai vorbim de cine) pentru că în tinerețe au fost simpatizanți legionari. E ca și cum legionarismul ar fi azi pericolul cel mai mare care îi paște pe români, nu corupția endemică, nu situația externă de o gravitate fără precedent în ultimul sfert de secol. Păi atunci să-i nu-i punem la zid și pe cei care au fost simpatizanți bolșevici în tinerețe? Toată această mizerie este rezultatul, previzibil, al promulgării legii 217/2015 care nu va face decât să ne învrăjbească și să obțină rezultatul invers decât cel scontat.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi, sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. Ne-am putea întreba ce are acest subiect istoric, de altfel pasionant și plin de triste învățăminte de minte pentru

Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc

 Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publicate d

România. Secolul al XIX-lea. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri

 Invazia economică și demografică a României în a două jumătate a secolului al XIX-lea are un aspect care poate fi pus în legătură cu comerțul actual de droguri. E vorba de cucerirea până aproape de monopolizare a comerțului cu alcooluri de către evrei. Singura cârciumă din Copalnic-Mănăștur, localitate ardeleană în care au trăit strămoșii mei, era ținută de evreica Zeiger Roza, localul fiind așezat lângă pod. Vindea alcool extras din porumb care provoca uneori orbirea consumatorilor. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri.