Treceți la conținutul principal

Ce mai este ziaristul - un analist sau un colportor de cifre fără sens?

La  2 Martie 2016, pe undele Radio France International, ziaristul Petru Clej ne comunică «vestea cea bună» : Românii - cei mai mari infractori străini în Londra - exclusivitate RFI.

» Cetățenii români au comis în 2015 cele mai multe infracțiuni în Londra dintre străini, potrivit unor date oficiale obținute în exclusivitate de RFI din partea Consiliului Național al Comisarilor de Poliție (NPCC). Pe ansamblul Regatului Unit românii sunt pe locul doi după polonezi la numărul infracțiunilor comise de cetățenii proveniți din statele membre ale Uniunii Europene.
Potrivit NPCC, care a răspuns unei solicitări în temeiul Legii Accesului la Informație (FOI), curțile din Londra au pronunțat în anul 2015 1891 de condamnări penale împotriva cetățenilor români, dintr-un total de 7390 cumulate pentru cetățenii UE, ceea ce reprezintă 25,6% din total.
Românii sunt urmați de polonezi - 1602 condamnări, lituanieni - 790, irlandezi - 716 și portughezi - 507. La nivel național pe primul loc se află polonezii, cu 10300 din 37079 infracțiuni comise de cetățenii UE, urmați de români 6249 (16,85%), irlandezi 5164, lituanieni 4557 și letoni 2330.
De remarcat proporția foarte mare - 30,2% - a infracțiunilor comise în Londra de către români în totalul infracțiunilor comise pe întreg teritoriul Regatului Unit, mult mai mare decât la polonezi (15,5%), irlandezi (13,9%) sau lituanieni (17,3%).
Aceste infracțiuni sunt adăugate automat pe Computerul Național al Poliției (PNC) după pronunțarea de către instanță și naționalitatea depinde de declarația persoanei în cauză.
În această statistică nu sunt cumulate infracțiunile pentru care persoanele respective au primit avertismente de poliție, dar nu au fost trimise în judecată.
Nu există date pentru infracțiunile comise de cetățenii statelor din afara UE, în schimb din datele publicate de ministerul justiției de la Londra (care acoperă Anglia și Țara Galilor) ca și din cele obținute de RFI prin FOI de la ministerele justiției din Scoția și Irlanda de Nord - care cuprind toate naționalitățile rezultă că în închisorile din Regatul Unit cei mai mulți condamnați străini sunt polonezi - 1065 dintr-un total de 10479 de deținuți străini (totalul general al deținuților fiind de 94049), urmați de irlandezi, 936, românii situându-se pe locul al treilea cu 679 de deținuți, la sfârșitul anului 2015.
Pedepsele de închisoare cu executare reprezintă însă doar 8% din totalul pedepselor penale pronunțate în Regatul Unit, restul fiind amenzi penale, pedepse de comunitate sau pedepse de închisoare cu suspendare.
Potrivit celor mai recente date  publicate de Oficiul Național de Statistică (ONS) numărul românilor în Regatul Unit a fost estimat în anul 2014 la 175000. Populația Londrei este de aproximativ 8,5 milioane de locuitori, iar cea a Regatului Unit de aproape 65 de milioane.»

Nota Dan Culcer (3 martie 2016)
Nu se știe ce sentimente îi provoacă fostului ziarist bibisiot această informație. Desigur este vorba de o informație «obiectivă» și un ziarist serios, cum se consideră și deci se pretinde Petru Clej, nu se lasă copleșit nici de sentimente, nici de resentimente.
Eu, nefiind obiectiv, nevrând să fiu, mă cutremur aflând că tot al 92-lea emigrant provenit din România este un infractor. Dar eu cred că trebuie să mă întreb - și să întreb - dacă e vorba de țigani sau de români. dacă sunt tineri sau bătrîni, care este natura infracțiunilor (cerșitul, organizarea cerșitului sau a prostituției, furtul, organizarea stradală a jocurilor clandestine de noroc, agresarea vecinilor sau a familiei, atacarea unor bijutieri sau a unor pensionari, crima provocată și "motivată" de sentimente violente sau crima crapuloasă, violența alcoolică etc) 
Desigur poliția engleză ar putea răspunde unor astfel de întrebări, dar pseudo-ziaristul Petru Clej nu știe pune întrebări și distribuie doar cifre statistice «neutre» și fără semnificație. Cele despre cetățenii români dar și toate celelalte cifre despre alți imigranți nu au nici o semnificație socială, juridică sau morală, fără precizările necesare evocate mai sus. Și mai ales fără compararea cu cifrele infracționalității la englezii «de baștină» (care nici ei nu pot fi priviți global, strict statistic, fără referințe la statutul social , la etnie, la vârstă, la vechimea pe teritoriul Regatului Unit etc)
Difuzarea de informații statistice fără analiza cauzelor este doar colportaj, nu ziaristică. (d.c.)
I-am trimis azi  lui Petru Clej următorul mesaj colegial :
Domnule Clej,
Dacă tot vă plac cifrele statistice,
(vezi cele transmise la RFI) ce-ar fi nu doar să le colportați ci să le și analizați, cu ajutorul întrebărilor pe care vi le-am sugerat pe unul din blogurile mele?
Și ar rămâne încă o sursă de analizat, demografia statelor Europei de Est, cu cifrele ei catastrofale derivate din realități pe care nimeni nu vă împiedică să le analizați.
Cifre culese de pe un site de demografie curentă
http://countrymeters.info/fr/RomaniaVeți vedea că populația întregii Europe de Est este într-o scădere dramatică. Cea mai atinsă este Ungaria. Dar nu cred că trebuie să ne bucurăm cumva. În primu rând pentru că nu trebuie să dorim să moară și capra vecinului. Politicienii Ungariei actuale au cu atât mai mult nevoie de populația maghiară din România pentru a asigura supraviețuirea nației. Ceea ce impune o politică agresivă și conservatoare. Ca și în alte spații europene. E bună sau este rea această politică. Ce ziceți? Cu speranța că vă veți recâștiga profesionalismul și gândirea liberă, Dan Culcer
Petru Clej către Dan Culcer
Domnul Culcer, dumneavoastră și jurnalismul sunteți două lucruri paralele
care nu se întâlnesc niciodată. 19:19 (Acum 14 ore)
 Dan Culcer <romaniapresse@gmail.com> către Petru Clej
19:22 (Acum 14 ore)
Am luat act. Păcat că nu luați seama la ce vă scriu și vă lăsați orbit de reflexe și furie.
Petru Clej către Dan Culcer
23:52 (Acum 10 ore)
Nu e furie domnule Culcer, e bun simț. Sunteți un Neica Nimeni care nebăgat în seamă de altcineva încearcă să se bage singur în seamă. Sunteți un resentimentar care se îneacă în propriul venin al extremismului de dreapta. Oameni ca dumneavoastră au pierdut partida în 1945, dacă nu cumva chiar în ianuarie 1941...
 
Dan Culcer <romaniapresse@gmail.com> către Petru Clej
Scrieți. « Nu e furie domnule Culcer, e bun simț. Sunteți un Neica Nimeni care nebăgat în seamă de altcineva încearcă să se bage singur în seamă. Sunteți un resentimentar care se îneacă în propriul venin al extremismului de dreapta. Oameni c dumneavoastră au pierdut partida în 1945, dacă nu cumva chiar în ianuarie 1941..

Poate că NU aveți dreptate. Vă reamintesc că vă îndemnam să depășiți cifra scoasă de la Poliție, deci să faceți o analiză a unei informații, analiză pe care probabil că nu aveți datele sau instrumentele pentru a o face. Asta-i. În loc de analiză știți să produceți invective, fără cel mai mic efort de argumentare.

De altfel, cum se împacă ideologia Dtale cu colportarea unei relații între etnie și infracționalitate?? Ce vrea să spună informația transmisă la RFI ? Că românii sunt cei mai infracționali dintre emigranți??
Care români, Dle Clej? Și Dta ești român, nu? Sau ai devenit cetățean englez și nu mai aparții comunității [etnice sau administrative] asupra căreia arunci un blam cu argumente etniste ?
Cine îți dă dreptul să difuzezi astfel de informații brute și brutale, pe amestecate, care acuză românii — ca etnie, și/sau românii ca cetățenie, de infracționalitatea cea mai ridicată printre imigranți? Știi să dai o explicație sau măcar să emiți o ipoteză plauzibilă și nuanțată?
Dta ești un xenofob mascat în ziarist obiectiv.
Voi publica, ca și până acum, aceste mesaje în vederea completării portretului Dtale, un xenofob cu mască de umanitarist. Dan Culcer

Petru Clej către Dan Culcer
«Ca de obicei, amestecați ignoranța cu uriașa rea credință de care dați dovadă în permanență. N-ați învățat nici după atâția ani (e drept petrecuți reciclându-vă resentimentele de extremă dreaptă în gazete anonime) să deosebiți informația de opinie. Care analiză? Cea de extremă dreaptă pe care nu o negați? Faceți-o dumneavoastră în revista virtuală citită de trei oameni plictisiți și un câine. Pe urmă nu cunoașteți diferența elementară dintre etnie și cetățenie. Astfel de statistici se publică în orice țară. Iar dacă vă ocupați cu propaganda ultra-nationalist, deci sunt activist care cochetați cu valorile extremei drepte, nu le reproșați altora că nu fac ce faceți dumneavoastră. Și mai ales, nu mai invocați profesionalismul. Nu aveți nici cel mai vag habar de jurnalism așa că vă recomand să vă limitați la împroșcarea de venin în văgăunile virtuale unde hălăduiți.  

De ce sunteți atât de plin de ură și resentimente, domnule Culcer? Nu v-ați împăcat cu gândul că Zelea Codreanu, Antonescu, Mussolini și Hitler (bănuiesc că un epigon ca Bogdan Diaconu nu vă satisfice) au dispărut o data pentru totdeauna? Dumneavoastră vorbiți de xenofobie? Nu vă e rușine, la vârsta la care ați ajuns să vă dați în stambă în felul ăsta? »

Dan Culcer către Petru Clej
Domnule Clej, vă repetați ca un papagal. Folosiți expresii standard pentru a acoperi vidul. Credeam că sunteți inteligent și doar îndoctrinat. M-am înșelat. 
În data de 5 martie 2016, 12:14, Petru Clej <pclej03@gmail.com> a scris:
Diferența e că eu nu v-am considerat niciodată inteligent. Iar ura și resentimentele de care dați dovadă sunt caracteristice pentru orice extremist, deci îndoctrinat. Așa cum spuneam, ați pierdut partida, camarade...


Închei aici tentativa de dialog. P. Clej crede că a mă trata drept «camarad» ar fi o injurie. Se înșeală. Nu fiindcă aș fi legionar sau simpatizant ci fiindcă pentru mine camaraderia este o valoare și ar trebui să fie o valoare chiar și pentru imbecili. 
Testul de inteligență nu poate fi trecut de indivizi ca P. Clej.  El afirmă că aș fi colaborat la publicații de extremă dreaptă. Ei și ? Cine mi-ar putea interzice să o fac? Crede că mă declara astfel ciumat? Cu cât trece timpul și văd cine cu cine se aliază și în ce scop, se adună argumentele care probează că partida globaliștilor, noi comuniști-privatizați are în față tot mai multă lume saturată de ideologia corectitudinii politice, al cărui profund îndobotocit slujitor este Petru Clej.
Dar ca să știm despre ce publicații de extremă dreaptă ar fi vorba că am colaborat, și dacă o asemenea caracterizare-eticheta li se potrivește, ar fi fost elementar să le numească. Evident, nu le poate numi fiindcă ele nu există. De «extrema dreaptă» este eticheta-stigmat cu care indivizii de teapa lui Petru Clej speră să obțină cenzurarea opiniei libere, cu legi de tipul celor impuse de Institutul lui Alexandru Florian, o instituție comunitară care a reușit să forțeze mâna autoritățile (sub amenințare?) pentru a obține un statut de instituție guvernamentală aflată în subordinea prim-ministrului României. A fost înființat ca rezultat al „Raportului final al Comisiei Internaționale «Elie Wiesel» de Studiere a Holocaustului în România”[1], la propunerea președintelui Ion Iliescu și ca urmare a Hotărârii de Guvern nr. 902 din 4 august 2005. În alte părți institutele Wiesel se ocupă de cultura iudaică, ceea ce este cât se poate de util și legitim. 
http://www.instituteliewiesel.com/partenaires/association-acti
Doar în România institutul face poliție politică.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Institutul_Na%C8%9Bional_pentru_Studierea_Holocaustului_din_Rom%C3%A2nia_%E2%80%9EElie_Wiesel%E2%80%9D
Petru Clej și cei ca el sunt slugile chemate să lucreze și să fie vigilente atunci când patronii fac pauză.
Dan Culcer 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi, sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. Ne-am putea întreba ce are acest subiect istoric, de altfel pasionant și plin de triste învățăminte de minte pentru

Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc

 Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publicate d

România. Secolul al XIX-lea. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri

 Invazia economică și demografică a României în a două jumătate a secolului al XIX-lea are un aspect care poate fi pus în legătură cu comerțul actual de droguri. E vorba de cucerirea până aproape de monopolizare a comerțului cu alcooluri de către evrei. Singura cârciumă din Copalnic-Mănăștur, localitate ardeleană în care au trăit strămoșii mei, era ținută de evreica Zeiger Roza, localul fiind așezat lângă pod. Vindea alcool extras din porumb care provoca uneori orbirea consumatorilor. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri.