sâmbătă, 2 mai 2015

Latinii negri, maurovlahii. Un neam dispărut

Pentru cei interesați, ca și mine, de istoria veacurilor întunecate. Un reportaj pasionant.
http://www.tvrplus.ro//editie-maurovlahica-recveim-pentru-o-etnie-disparuta-263429
Durmitor, un munte din zona dalmată. 

Săptămâna muncii intelectuale și reforma Uniunii scriitorilor

Particip la discuții în jurul proiectului colectiv de reformă a Uniunii Scriitorilor. 
«Fondul Literar era mai mult decât gestionar de drepturi de autor. Formula folosită de mine care include practica unei case de ajutor reciproc, adică o cooperativă de drept colectiv, cred că acoperă acea parte a activității Fondului care permitea să ofere și recupereze împrumuturi de subzistență sau de lux (Jebeleanu pentru trabucuri). Insist pe tema Fondului pentru că recuperarea acestei activități ar permite Uniunii să gestioneze Timbrul literar și deci ar înceta sau reduce poate opoziția editurilor, care nu ar mai fi obligate să colecteze și să reverse contravaloarea. Fondul poate vinde timbrul obligatoriu unei edituri pentru totalitatea tirajului plănuit de aceasta, Editurile, prin lege, trebuie obligate să declare tirajele nu doar în contractele cu autorii ci și în fața Fiscului. Orice reeditare sau prelungire de tiraj, deasemenea. Deci acțiunea de reformă trebuie organizată pe două planuri -unul legislativ, altul de reorganizare a Uniunii. Legislativ: Constituirea unui lobby format din scriitori, formarea unor rețele -prietenii prietenilor- prin care să se facă propuneri legislative. S-a văzut cine sunt semnatarii propunerii legislative pentru indemnizația de merit (Vosganian, alături de trei alții). Ceea ce explică rolul asumat sși acceptat al acestuia în Uniune. Fondul aduce deci bani direct la Uniune. Nu avem nevoie de Copyro. Toți membrii Uniunii pot fi declarați membrii de drept ai Fondului (și de fapt, dacă într-un termen anunțat, nu se retrag). Firește trebuie organizată instituția cu specialiști în drept de autor deasemenea. Fără a fi o revendicare actuală, încurajarea ideii apariție altor Agenții de carte, care să fucționeze ca agenți pentru difuzarea culturii, literaturii ar fi utilă. Această încurajarea poate fi realizată prin articole ale scriitorilor care să declare că sunt în căutare de astfel de agenții care să reprezinte interesle lor în străinătate. Vă reamintesc că succesul real al difuzării operei de dramaturg a lui Matei Vișniec, dincolo de valoarea operei, stă în faptul că a fost după știința mea, singurul scriitor din Franța care a avut un agent literar (în Germania și Anglia, în Franța nu există agenții de acelașți tip).Profit pentru a repeta ideea că operele literare românești se pot bucura de interes real în Europa de Est și nu în Brazilia sau Franța. Și că deci formarea și încurajarea unor traducători din literaturile vecine este interesul nostru. Doar așa putem obține un interes reciproc. Ar fi activitate ce poate fi organizată și de Uniune. Cursuri de vară de traducători. Nu e un domeniu monoplizat de ICR, cu care se poate desigur colabora. Scriitorii pot fi profesori în acest domeniu. După aproape 30 de ani trăiți în Franța pot susține că nici un scriitor român nu a reușit aici, ca scriitor român. Istrati a reușit fiindcă era comunist și fusese susținut de comuniști. Ceilalți, Ionescu, Cioran au părăsit limba română. Ceilalți traduși nu sunt citați decât ocazional, relațional și protocolar. Vedem revistele franceze disponibile pe Internet. Adameșteanu, Nedelcovici, Manea, fiecare a fost tradus pe temeiuri diferite. Doar unii au susținere publicistică. Și aceea aleatorie. De ziua Muncii, salutări muncitorești de muncitor intelectual, vorba celui mai vajnic sindicalist scriitor român, Camil Petrescu, 
A se vedea legătura (nu linkul!) care trimite la un extras dintr-un text : Camil Petrescu despre munca intelectuală. 
http://www.socialeast.ro/camil-petrescu-ce-ne-preocupa-pro…/
DC

marți, 28 aprilie 2015

Un caz de acromegalie

Un caz de acromegalie. Excelenței sale i-a crescut nasul pe care l-a luat la purtare. Consulul general al Ungariei la Miercurea Ciuc, Barna Pal Zsigmond se crede amabasadorul Statelor Unite. Numai acesta a avut până acum obrăznicia, de reprezentant al unei mari puteri imperiale, de a se amesteca fără ștaif în chestiuni care nu-l privesc. Protestele se adesează pe linie oficială, prin intermediul Ministerului de Externe. Diplomataul ungur ar trebui trimis la o reciclare. Dan Culcer

 Sursa informației de mai jos: http://www.mediafax.ro/politic/consulul-general-al-ungariei-din-miercurea-ciuc-protesteaza-fata-de-amenda-aplicata-filialei-pcm-13718767
Consulul general al Ungariei la Miercurea Ciuc, Barna Pal Zsigmond, a trimis o notă de protest Prefecturii judeţului Covasna, faţă de amenda aplicată filialei judeţene a Partidului Civic Maghiar (PCM) pentru intonarea imnului ungar.

Consulul general al Ungariei din Miercurea Ciuc protestează faţă de amenda aplicată filialei PCM

"Limitarea dreptului la exprimarea identităţii naţionale este inacceptabilă", a comunicat Barna Pal Zsigmond.
"Această măsură de sancţionare intră în contradicţie cu drepturile omului şi cu valorile fundamentale ale Uniunii Europene", a argumentat oficialul ungar.
Filiala PCM Covasna a fost amendată de Prefectură cu 5.000 de lei pentru intonarea imnului Ungariei la o manifestare publică din iunie, de la Sfântu Gheorghe, prefectul Marius Popica spunând că amenda era pregătită şi a fost dată întrucât PCM "persistă în acţiuni care ies din limita legalităţii". Partidul Civic Maghiar (PCM) Covasna a fost amendat de Prefectură cu 5.000 de lei pentru intonarea imnului Ungariei la o manifestare publică organizată, în 4 iunie, în municipiul Sfântu Gheorghe, cu prilejul Zilei solidarităţii naţionale a maghiarilor şi comemorării Tratatului de la Trianon.

Însă, potrivit site-ului maghiar maszol.ro, prefectul Marius Popica ar fi declarat că amenda a fost aplicată pentru refuzul de intonare a imnului României la un eveniment public, după ce fusese cântat cel al Ungariei.
Preşedintele PCM, Biro Zsolt, a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă organizată la Sfântu Gheorghe, că gestul prefectului reprezintă o "provocare" la adresa comunităţii maghiare şi că legea prevede în acest caz o amendă cuprinsă între 2.500 şi 5.000 de lei. "Prefectul a aplicat amenda maximă, ceea ce, credem noi, denotă rea-credinţă, rea-voinţă din partea lui. Imnul acesta este un cântec bisericesc, este un psalm, un cântec sfânt al nostru, este imnul maghiarilor, nu numai al Ungariei, şi, dacă în România vorbim de stat de drept şi vorbim de democraţie, atunci cred că trebuie să ridicăm glasul în această privinţă, nu putem crea un precedent pentru că ar fi unul foarte periculos şi trebuie să facem tot posibilul ca legislaţia să fie schimbată. Normal ar fi ca într-o ţară europeană să putem intona toate imnurile ţărilor membre", a afirmat Biro Zsolt. El a adăugat că reprezentanţii formaţiunii vor contesta amenda.
"Din 1989 încoace, au trecut 25 de ani de la Revoluţia de la Timişoara şi, de atunci, la fiecare manifestare a comunităţii maghiare a fost intonat acest imn, iar prefectul s-a gândit acum să se lege de acest lucru. Eu consider că este un gest politic şi putem vorbi de o provocare împotriva comunităţii maghiare. Prefectul, când a preluat funcţia, a avut o declaraţie, a spus că va face totul pentru o convieţuire paşnică în judeţul Covasna, dar, cu asemenea provocări, eu nu cred că o să ajungem la o convieţuire paşnică", a spus Biro.
Sancţiunea a fost aplicată în temeiul HG 1157/2001 privind Normele de arborare a drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României, care prevede la capitolul II, articolul 16, că "imnul naţional al altor state se intonează numai cu prilejul vizitelor, festivităţilor şi ceremoniilor oficiale cu caracter internaţional, împreună cu imnul naţional al României, înaintea acestuia".
Prefectul judeţului Covasna, Marius Popica, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că reprezentanţii instituţiei aveau pregătită documentaţia încă de la evenimentul din iunie, dar au decis să concretizeze sancţiunea pentru că PCM a continuat acţiunile care "ies din lege". "Am pregătit amenda încă din iunie şi am decis să o şi aplicăm pentru că văd că PCM persistă în acţiuni care ies din limita legalităţii (PCM a organizat un miting pro-autonomie la Sfântu Gheorghe în 29 noiembrie - n.r.). Toată lumea poate organiza ce vrea şi când vrea, dar trebuie să răspundă pentru acţiunile care au loc. Am tot tolerat şi iată unde am ajuns, că primarul din Târgu Secuiesc nici nu trimite o coroană de Ziua Naţională, nu pune steaguri, iar câţiva cetăţeni arborează steaguri de doliu de 1 Decembrie. Evenimentul organizat de PCM în iunie a fost ilegal, legea spune foarte clar cum şi unde se poate cânta imnul unei ţări, eu nu am nimic cu imnul Ungariei, îl respect, dar de acum aplicăm toleranţă zero la orice activitate ieşită din lege", a declarat prefectul Marius Popica.

Presa deține monopolul informației asupra informației

Această frază extrasă dintr-o notă privitoare la cartea Opinia publică, asta se prelucrează, rezumă sursa falsificărilor practicate de politicieni cu ajutorul presei. «L’autosatisfaction médiatique est possible dans la mesure où les médias possèdent le monopole de la falsification légitime. Cette expression bourdieusienne désigne le monopole médiatique de l’information sur l’information.»
Sursă http://lectures.revues.org/17482

Référence électronique

Benjamin Dourdy, « Serge Halimi, Dominique Vidal, Henri Maler, Mathias Reymond, L’opinion, ça se travaille... Les médias et les « guerres justes » », Lectures [En ligne], Les comptes rendus, 2015, mis en ligne le 26 mars 2015, consulté le 28 avril 2015. URL : http://lectures.revues.org/17482

duminică, 26 aprilie 2015

Revista 22 și susținerea iresponsabilă a iredentismului maghiar

În editia scrisa a Revistei 22 din București s-a publicat, la 14.04.2015, o notă intitulată Adevăr istoric contra mitologie naţională. Nu am găsit pe Internet nici o informație privitoare la autor.
Adevăr istoric contra mitologie naţională
de Dini G. Jónas
642 afisari | 5 comentarii

Unul dintre miturile cele mai înrădăcinate ale românilor, ridicat până şi la nivel de sărbătoare naţională, este cel al Unirii de la 1 decembrie 1918. Aceasta ar fi fost un act entuziast al întregului popor ardelean.
Care este însă adevărul istoric? Ni-l spune chiar reputatul istoric român, domnul profesor Lucian Boia, în cartea sa Primul război mondial, apărută anul trecut la Editura Humanitas.
Cu obiectivitate și moderaţie, eminentul istoric arată cum un grup de intelectuali români, întruniţi la Alba Iulia, au decis unirea, fără să ţină seama de celelalte naţionalităţi ardelene. Care ar fi fost însă dorinţa lor reală? Probabil, influenţaţi de cultura maghiară, care înregistrase în ultimii ani progrese repezi printre ei, ar fi preferat să rămână în graniţele Ungariei, cu o largă autonomie, la egalitate cu celelalte naționalităţi conlocuitoare (sârbi, croaţi, slovaci etc.). De altfel, aceşti intelectuali nu reprezentau, conform obiectivului recensământ maghiar din 1910, decât aproximativ o treime din populaţia oraşelor. Ceilalţi români, care trăiau la ţară, nici nu se gândeau la unire.
Autorul stabileşte apoi o serie de adevăruri istorice. El arată cum imperialistul Brătianu a cerut, pentru a intra în război, teritoriul până la Tisa. Apoi, cum catastrofala armată română a intrat repede (probabil în câteva zile) în derută, în contrast cu puternica armată austro-ungară, în care multiplele nationalităţi au arătat atâta entuziasm. În sfârşit, cum injustulTratat de la Trianon a răpit Ungariei şirul de trei oraşe din apropiere de frontieră, ca, de exemplu, cel denumit de localnici Sătmar, în maghiară Szatmar (nu denumirea oficială românească actuală de Satu Mare). Ce importanţă avea că zona înconjurătoare era pur românească, dacă oraşul principal era majoritar maghiar. (s.n.)
Lucrarea domnului Boia ar trebui cât mai repede tradusă în limbile de circulaţie internaţională, ca şi în maghiară.

Dini G. Jónas 8 aprilie 2015
 Am trimis redacției următorul comentariu, spre publicare :

«Rugăm redacția revistei să producă o notă privitoare la activitatea științifică, deci privitoare la competență minimală a semnatarului acestei opinii, Dini G.Jónas. 
Că să putem aprecia argumentele lui Jónas, trebuie să știm puțină istorie,  să le încadrăm acolo unde își au locul, în ideologia revanșarda a iredentismului maghiar care are un repertoriu bine structurat din 1919. Argumentul orașului locuit de maghiari și înconjurat de sate românești este însă contra-productiv, de vreme ce demonstrează contrariul, prezența majorității demografice românești în numele căreia s-a făcut Unirea. 
Redacția ar trebui să caute un redactor competent pentru a evita publicarea unor astfel de opinii orientate sau pentru a le putea comenta echilibrat. Lucian Boia va fi tradus în maghiară și susținut de presă maghiară tocmai fiindcă tot cântă în struna acestui iredentism. 

Că Lucian Boia scrie ce scrie, cu argumente istorice alese ca să demonstreze tezele preconcepute ale revizionismului istoric practicat de el, asta se poate discută în cadrul presei de specialitate mai bine decât prin astfel de note de pripas.  

Dan Culcer »