Treceți la conținutul principal

Pot alege între cărțile bibliotecii

Azi am trimis editorului în fine cartea mea, Cenzură și ideologie în comunismul real. 1130 de pagini format A4. Mă pot apuca de altceva. Lucrul la ea m-a învățat, prin scufundarea în arhive, câte ceva despre partea ascunsă a vieților noastre. Era păcat să trec alături de lumea asta plină de frică, de lașități și demisii, a sufletelor de slugoi. Sper să ajung să o văd tipărită și să-mi rămână timp să termin cartea de proza la care gîndesc de atâția ani. Roman sau ce va ieși din ea, nu știu. Dar va fi vorba de răscruci.
De când am donat mare parte din biblioteca mea, Bibliotecii Centrale Unibersitare din Cluj, trăiesc cu neliniștea lipsei unor cărți pe care le aveam la îndemână și de care aș mai avea nevoie până la moarte. Internetul mi-a ridicat o parte din povară. Cărți despre a căror existență nu aș fi aflat niciodată se află acum disponbile. Mi-am cumpărat un lector de e-cărți. Mă însoțește când plec la drum cu trenul.
Că biblioteca mea se află integrată într-o bibliotecă mai mare îmi dă satisafacția de a o ști la adăpost. Ca și cum mi-aș încredința fiicele unei persoane care va ști să le protejeze. Pot să dorm liniștit la poalele bradului din care s-au făcut scândurile bibliotecii mele și se vor face scândurile sicriului în care voi dormi somnul de veci, cu o carte la căpătâi. Așa doresc să fiu înmomântat. Am de ales între cărțile care au mai rămas în biblioteca mea. Grea decizie.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi, sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. Ne-am putea întreba ce are acest subiect istoric, de altfel pasionant și plin de triste învățăminte de minte pentru

Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc

 Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publicate d

România. Secolul al XIX-lea. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri

 Invazia economică și demografică a României în a două jumătate a secolului al XIX-lea are un aspect care poate fi pus în legătură cu comerțul actual de droguri. E vorba de cucerirea până aproape de monopolizare a comerțului cu alcooluri de către evrei. Singura cârciumă din Copalnic-Mănăștur, localitate ardeleană în care au trăit strămoșii mei, era ținută de evreica Zeiger Roza, localul fiind așezat lângă pod. Vindea alcool extras din porumb care provoca uneori orbirea consumatorilor. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri.