Treceți la conținutul principal

Editori, legi, autori. Cine cîștigă mai mult?

Primesc de la un editor comunicatul de mai jos. Nu știu cine a relansat chestiunea taxei de timbru cultural. Știu însă că practicile editorilor români, nu mă refer la Polirom, nu sunt deloc corecte. Am avut de-a face cu două edituri după 1990. Prima, Dacia, sub directoratul lui Vădanei, mi-a reeditat fără nici o consultare prelabilă, o traducere din Markovits Rodion, Garnizoana din Siberia. A fost nevoie de multe mailuri, telefoane și amenințări ca să obțin un vag onorariu pentru traducere. Editura a procedat în aciași maieră preluînd fără acordul meu prefața unei traduceri din Harms. Plata s-a făcut pâna la urmă la Paris, de la mână la mână, fără nici o formalitate contactuală. 
Opinia mea este că mai toate eidturile funcțioează la limita legalității, devrem ce tirajele nu sunt menționate în contracte, de pilăs, limita validității contractului nu e precizată. Autorii români sunt de multă vreme privați de onorarii sau drepturi de autor corecte și descendenții vor avea nevoie de multă rpbdare și de avocați specializați ca să-și apere drepturile de moștenire. Dacă se mai ia în considerare că gestiunea drepturile de autor a încăput pe mâna unei instituții cu fundații suspecte cum e Copyro, am făcut un scurt bilanț al situației. Nu știm ce vor cîștiga autorii din această lege, stim că prețurile cărților sunt excesiv de mari deja.
Dan Culcer

COMUNICAT DE PRESĂ

Ref: Proiectul de lege privind timbrul cultural

Am luat cunoștință cu îngrijorare despre noul proiect de lege dezbătut în comisia de specialitate a Camerei Deputaților privind timbrul cultural, proiect menit să înlocuiască legea nr. 35/1994. Îngrijorarea noastră nu privește aspectele tehnice ale proiectului, ci mai ales creșterea fără precedent a nivelului de taxare. Astfel, pentru valoarea timbrului literar (TL) aplicat cărților de beletristică, proiectul prevede o creștere de la 2% din prețul de vânzare al cărților la o valoare forfetară de 1 leu.

Practic, dacă pentru o carte care costă 10 lei valoarea TL este acum de 0,2 lei, prin aplicarea noii legi, aceasta va crește de cinci ori. Pentru un preț mediu al cărților editate azi în România – de 20 lei –, creșterea va fi de 250%. Legea prevede aplicarea pe fiecare carte a unui timbru, similar celui utilizat pentru țigări și băuturi alcoolice, și un mod de administrare birocratic, care va implica costuri suplimentare de administrare a TL. Estimăm că toate acestea cumulate vor duce la creșteri medii de prețuri de cca 7-8% față de cele actuale.

Criza economica a redus drastic, cu 30-40%, piata de carte autohtona. Consumul de carte per capita in Romania e printre cele mai scazute, iar bibliotecile, inclusiv cele scolare – cu putine exceptii – au un fond de carte vechi, deteriorat, lipsite fiind de fonduri pentru achizitii. Cresterea unei taxe, si asa unice in UE, nu va face decat sa reduca si mai mult accesul unei largi categorii de oameni la literatura.

Chiar si pentru o cota de TVA redusa (de 9%), prin noua valoare de 1 leu a TL, cartea va fi purtatoare de taxe majorate. Pentru o carte de 10 de lei, taxarea va fi de 19%, de trei ori mai mare decat nivelul mediu european. Mentionam ca in multe tari preocupate de accesul cetatenilor lor la cultura, nivelul de taxare este zero sau unul foarte redus (3-6%).

Nu stim in ce masura cresterea taxei pentru cartile de literatura va sluji uniunilor de creatori, intrucat proiectul de le
ge nu reglementeaza modul de utilizare a sumelor colectate. Știm insa ca primii afectati de scumpire vor fi elevii, studentii si toti iubitorii de beletristica, in general. Inevitabil, cererea de carte va scadea odata cu suprataxarea, iar accesul la informatie si cultura – in masura in care este un drept constitutional – va fi si mai restrictionat. Solicitam, prin urmare, ca legiuitorul sa reanalizeze implicatiile unei asemenea legi si sa-si asume consecintele sociale pe care ea le genereaza, in cazul in care nivelul de taxare al cartilor va ramane cel prevazut de actualul proiect.

Cele mai bune ginduri,
Polirom & Cartea Romaneasca
Telefon & Fax: 0232-214.100
office@polirom.ro; www.polirom.ro; www.cartearomaneasca.ro
www.romanianwriters.ro, www.romanianwriters.eu, www.romanianwriters.com

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi, sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. Ne-am putea întreba ce are acest subiect istoric, de altfel pasionant și plin de triste învățăminte de minte pentru

Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc

 Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publicate d

România. Secolul al XIX-lea. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri

 Invazia economică și demografică a României în a două jumătate a secolului al XIX-lea are un aspect care poate fi pus în legătură cu comerțul actual de droguri. E vorba de cucerirea până aproape de monopolizare a comerțului cu alcooluri de către evrei. Singura cârciumă din Copalnic-Mănăștur, localitate ardeleană în care au trăit strămoșii mei, era ținută de evreica Zeiger Roza, localul fiind așezat lângă pod. Vindea alcool extras din porumb care provoca uneori orbirea consumatorilor. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri.