Treceți la conținutul principal

Televiziunea — mijloc de îndobitocire și suport de publicitate, nu de difuzara sau creare a culturii

Am văzut recent dimpreună cu prietenul meu, poetul Gavril Ședran, aflat în vizită la noi, pentru finalizarea machetei volumului său de poezie Strigi, un documentar de televiziune care relua experimentul Milgram aplicat la o emisiune de televiziune prezentată ca fiind un joc. Comportamentul indivizilor recrutați ca viitori participanți la emisiunea-joc, în calitate de testori, a fost înspăimântător. Au reacționat asemenea celor care s-au supus testului Milgram din 1963. Au mers până la capăt, adică au executat cu descărcări electrice potențial «mortale» partenerul de joc pedepsit. Cu câteva, rare, excepții. 
Televiziunea este un sistem de manipularea în masă. Așa cum am renunțat la abonament atunci când eram în România, în 1986. așa voi termina prin a renunța la abonament și aici în Franța. Între bomabardamentul ideologic de două ore al televiziunii române sub Ceaușescu, cel de 24 de ore de acum, în Franța, e mai periculos fiindcă este inevitabil și subtil. Mă tem că în România foiletoanele politice de la Antena 3 sau emisiunile lui Dan Diaconescu au exact același rol și efect. Nu numai că ne transformăm în spectatori obezi dar ne și tâmpim în colectiv. 
Se estompează diferențele dintre aplaudacii plătiți să anime emisiunile de jocuri care se ridică la un semn ca să urle și să zâmbească fericiți ca nișe lobotomizați oriunde s-ar afla, pe oricare dintre merdianele și paralele acestei lumi manipulate.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi, sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. Ne-am putea întreba ce are acest subiect istoric, de altfel pasionant și plin de triste învățăminte de minte pentru

Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc

 Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publicate d

România. Secolul al XIX-lea. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri

 Invazia economică și demografică a României în a două jumătate a secolului al XIX-lea are un aspect care poate fi pus în legătură cu comerțul actual de droguri. E vorba de cucerirea până aproape de monopolizare a comerțului cu alcooluri de către evrei. Singura cârciumă din Copalnic-Mănăștur, localitate ardeleană în care au trăit strămoșii mei, era ținută de evreica Zeiger Roza, localul fiind așezat lângă pod. Vindea alcool extras din porumb care provoca uneori orbirea consumatorilor. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri.