Un site extraordinar, BIBLIOTECA DIGITALĂ A ROMÂNIEI,
http://www.dacoromanica.ro/ pune la dispoziția tuturor cărți care ar fi trebuit să fie reeditate, tipărite, în ultimii 20 de ani, și nu au fost.
În locul lor s-a difuzat prea multă pleavă. Sau s-a măcinat, o producție intelectuală care a tins să saboteze tradiția și să submineze, așa-zis critic, demitizator, orice reorientare națională, în temeiul opoziției față de modelul propagandistic, ideologic al «național-comunismului». Național-comunismul n-a fost niciodată naționalist cu adevărat. El a existat doar ca erzaț al naționalismului și patriotismului autentic, un înlocuitor pentru vremuri de penurie și criză (precum năutul în loc de cafea). Șmecheria politică și oportunismul supus, slugarnic și fricos al conducerilor succesive dintre 1945 și prezent nu putea compensa efectele inculturii și improvizației.
Construcția națională a României, blocată între 1940 și prezent, va trebui dusă până la capăt, cu ajutorul unor tineri cultivați și lucizi, combativi.
Repet ceea ce cred că poate fi îndrumarul nostru :
«Națiunea care separă întelepții de războinici va avea lași care să cugete și proști care să lupte.»
Nu știu sigur cine a spus asta, s-ar putea să fie C.K. Chesterton, dar, indiferent de autor, mesajul mi se pare, mai mult ca oricând actual.
Constat, la 70 de ani, cu rușine și umilință, că despre majoritatea problemelor pe care le tratează astfel de cărți, despre mulți dintre autorii lor nici școala sau universitatea, nici mediul intelectual în care am petrecut mai mult de jumătate de viață, nu mi-au comunicat nimic.
Cenzura, orbirea și contemplația ombilicală din mediul literar, de o eficacitate infernală prin comasare, m-au menținut, prea adesea, într-o ignoranță penibilă și păcătoasă. Deși am avut ocazia, din fericire, prin familie sau prin câțiva ăndrumători mai vârstnici, pe care i-am căutat, să ies cât decât din cerc.
Am încercat, mai ales în ultimii ani, să recuperez cunoștiințe de istorie, sociologie și demografie. Constat că mulți prieteni sau mulți oameni pe care îi stimez, de diferite vârste, se află în aceiași situație.
Comunismul «românesc» a interzis aceste cărți, dovedind astfel încă o dată că nu a avut o direcție patriotică, națională, fiindcă dacă ea ar fi existat, atunci ar fi fost parte din proiectul, din datoria reprezentanților acestei direcții să pună în circulație această bibliotecă, chiar dacă nu sub formă numerică, - nu era posibilă sau nu era la modă-, folosind resursele financiare existente, care au fost imense, în context românesc.
La adresa de mai sus este accesibilă o întreagă bibliotecă. De 20 de ani, suntem într-o continuă perioadă de criză și de improvizații, respectiv supuși aplicării unor agende complet străine de interesele neamului nostru. Cum nu cred că veți (vom) trece nici acum, nici în viitorul apropiat, direct la guvernare, recomand, în acțiunea de pregătire pentru o guvernare națională, nu în așteptarea ei leneșă, nici în cautarea Salvatorului cavaler, lecturi de bază pentru noi și pentru tinerii pe care ar trebui să-i formăm.
Scopul finanțării prin burse, care au avut adesea surse inavuabile, precum cele gestionate pe vremuri, în timpul Războiului Rece, de KGB, la Moscova, sau de CIA în Occident, a unor tineri români în străinătate (cu rare excepții) nu era ridicare spre cultură și recuperarea tradiției ci producția unor agenți de influență, sabordarea tradiției, șlefuirea unor personalități mimetice, difuzarea unor ideologii de import, adesea-desigur nu integral- inaplicabile situației din România. S-au produs astfel mai ales slujnicari de casă nouă.
Rezultatul a fost, din nefericire, faptul că mai toți tinerii care au plecat la studii în străinătate sau au rămas în țară, au fost îndoctrinați, după 1990, în direcția batjocoririi tradiției, negării conceptelor de dezvoltare organică de sorginte eminesciană.
Iar la cârma țării s-au impus între timp, au fost impuși și au știu dăinui, activiști, securiști dependenți de rețele și cumetrii, finanțați de cleptocrația invizibilă a privatizatorilor și recuperatorilor, slugile și improvizatorii.
Agitația politică, manifestă, chiar dacă aparent necesară acum, fără temeiuri istorice, sociologice, economice și demografice nu va duce decât la alte improvizații. De aceste improvizații ar trebui să fim sătui.
În versiunea lor numerizată aceste cărți de educație națională pot măcar acum, cu ajutorul nostru, ajunge în mâna mai tinerilor binevoitori, dinamici dar adesea inculți, cel puțin în aceste domenii.
O țară nu se conduce cu bunăvoință ci cu știință și voință. Una fără alta nu funcționează eficient și durabil.
Vă rog, consultați, deci, și difuzați adresa BIBLIOTECII DIGITALE A ROMÂNIEI http://www.dacoromanica.ro/
Pentru început, propun spre studiere și difuzare, o carte aflătoare în această bibliotecă, care poate fi folositoare și acum : Traian Brăileanu, Sociologia și arta guvernării. Îndemnul mi se adresează și mie.
http://www.dacoromanica.ro/ pune la dispoziția tuturor cărți care ar fi trebuit să fie reeditate, tipărite, în ultimii 20 de ani, și nu au fost.
În locul lor s-a difuzat prea multă pleavă. Sau s-a măcinat, o producție intelectuală care a tins să saboteze tradiția și să submineze, așa-zis critic, demitizator, orice reorientare națională, în temeiul opoziției față de modelul propagandistic, ideologic al «național-comunismului». Național-comunismul n-a fost niciodată naționalist cu adevărat. El a existat doar ca erzaț al naționalismului și patriotismului autentic, un înlocuitor pentru vremuri de penurie și criză (precum năutul în loc de cafea). Șmecheria politică și oportunismul supus, slugarnic și fricos al conducerilor succesive dintre 1945 și prezent nu putea compensa efectele inculturii și improvizației.
Construcția națională a României, blocată între 1940 și prezent, va trebui dusă până la capăt, cu ajutorul unor tineri cultivați și lucizi, combativi.
Repet ceea ce cred că poate fi îndrumarul nostru :
«Națiunea care separă întelepții de războinici va avea lași care să cugete și proști care să lupte.»
Nu știu sigur cine a spus asta, s-ar putea să fie C.K. Chesterton, dar, indiferent de autor, mesajul mi se pare, mai mult ca oricând actual.
Constat, la 70 de ani, cu rușine și umilință, că despre majoritatea problemelor pe care le tratează astfel de cărți, despre mulți dintre autorii lor nici școala sau universitatea, nici mediul intelectual în care am petrecut mai mult de jumătate de viață, nu mi-au comunicat nimic.
Cenzura, orbirea și contemplația ombilicală din mediul literar, de o eficacitate infernală prin comasare, m-au menținut, prea adesea, într-o ignoranță penibilă și păcătoasă. Deși am avut ocazia, din fericire, prin familie sau prin câțiva ăndrumători mai vârstnici, pe care i-am căutat, să ies cât decât din cerc.
Am încercat, mai ales în ultimii ani, să recuperez cunoștiințe de istorie, sociologie și demografie. Constat că mulți prieteni sau mulți oameni pe care îi stimez, de diferite vârste, se află în aceiași situație.
Comunismul «românesc» a interzis aceste cărți, dovedind astfel încă o dată că nu a avut o direcție patriotică, națională, fiindcă dacă ea ar fi existat, atunci ar fi fost parte din proiectul, din datoria reprezentanților acestei direcții să pună în circulație această bibliotecă, chiar dacă nu sub formă numerică, - nu era posibilă sau nu era la modă-, folosind resursele financiare existente, care au fost imense, în context românesc.
La adresa de mai sus este accesibilă o întreagă bibliotecă. De 20 de ani, suntem într-o continuă perioadă de criză și de improvizații, respectiv supuși aplicării unor agende complet străine de interesele neamului nostru. Cum nu cred că veți (vom) trece nici acum, nici în viitorul apropiat, direct la guvernare, recomand, în acțiunea de pregătire pentru o guvernare națională, nu în așteptarea ei leneșă, nici în cautarea Salvatorului cavaler, lecturi de bază pentru noi și pentru tinerii pe care ar trebui să-i formăm.
Scopul finanțării prin burse, care au avut adesea surse inavuabile, precum cele gestionate pe vremuri, în timpul Războiului Rece, de KGB, la Moscova, sau de CIA în Occident, a unor tineri români în străinătate (cu rare excepții) nu era ridicare spre cultură și recuperarea tradiției ci producția unor agenți de influență, sabordarea tradiției, șlefuirea unor personalități mimetice, difuzarea unor ideologii de import, adesea-desigur nu integral- inaplicabile situației din România. S-au produs astfel mai ales slujnicari de casă nouă.
Rezultatul a fost, din nefericire, faptul că mai toți tinerii care au plecat la studii în străinătate sau au rămas în țară, au fost îndoctrinați, după 1990, în direcția batjocoririi tradiției, negării conceptelor de dezvoltare organică de sorginte eminesciană.
Iar la cârma țării s-au impus între timp, au fost impuși și au știu dăinui, activiști, securiști dependenți de rețele și cumetrii, finanțați de cleptocrația invizibilă a privatizatorilor și recuperatorilor, slugile și improvizatorii.
Agitația politică, manifestă, chiar dacă aparent necesară acum, fără temeiuri istorice, sociologice, economice și demografice nu va duce decât la alte improvizații. De aceste improvizații ar trebui să fim sătui.
În versiunea lor numerizată aceste cărți de educație națională pot măcar acum, cu ajutorul nostru, ajunge în mâna mai tinerilor binevoitori, dinamici dar adesea inculți, cel puțin în aceste domenii.
O țară nu se conduce cu bunăvoință ci cu știință și voință. Una fără alta nu funcționează eficient și durabil.
Vă rog, consultați, deci, și difuzați adresa BIBLIOTECII DIGITALE A ROMÂNIEI http://www.dacoromanica.ro/
Pentru început, propun spre studiere și difuzare, o carte aflătoare în această bibliotecă, care poate fi folositoare și acum : Traian Brăileanu, Sociologia și arta guvernării. Îndemnul mi se adresează și mie.
Comentarii
Trimiteți un comentariu