Autori care fac bani în România

Cazurile de succes literar-financiar fiind rare în cultura română, analiza cauzelor ar fi putut fi mai fină, nu doar în articolul Manuelei Golea ci, mai ales, în Forbes, publicație scrisă pentru «miliardarii» săraci cărora li se face ciudă privind prezentarea averilor și vilelor miliardarilor bogați. Este ciudată dispariția din listă scriitorilor, reprodusă de Manuele Golea, a lui Buzura, care a cîștigat mai mult decât Manolescu. Bibliografia școlară, trecerea prin editura lui Mușina care a avut geniul comercial de a se orienta spre cartea canonică pentru licee, au influențat desigur tirajele și deci câștigurile. Succesul acestei scrieri a lui Cărtărescu corespunde nivelului literaturii lui Drumeș, adaptată la exigențele și sofisticăriile snobinarde ale postmodernismului. Diversitatea cititorilor încântați se explică prin faptul că orice carte se poate citi la nivele diferite. În acest caz, primul nivel este determinat de titlu, De ce iubim femeile?. Chiar așa, de ce dracu le iubim?
Dan Culcer

Autori care fac bani în România
«În 2010, Forbes a publicat o scurtă listă cu cei mai bine plătiţi scriitori din România. Pe primul loc figura Mircea Cărtărescu, autorul hit-ului „De ce iubim femeile", cu 540.000 dolari, urmat de Gabriel Liiceanu cu 460.000 dolari, de Dumitru Radu Popescu cu 440.000 dolari, de Andrei Pleşu cu 300.000 dolari şi de Nicolae Breban cu 290.000 dolari. Se preciza că aceste calcule au fost realizate de Forbes România pe anul 2009.

În străinătate, unii dintre cei mai bine autori plătiţi sunt James Patterson, cu venituri de 84 de milioane de dolari câştigaţi în perioada mai 2010 - aprilie 2011. Danielle Steel ocupă locul doi cu 35 milioane, Stephen King e pe locul trei cu 28 milioane dolari, Janetz Evanovich cu 22 milioane dolari şi Stephanie Meyer cu 21 milioane dolari. Nici unul din cei cinci autori nu a luat Premiul Nobel pentru Literatură.» (în Cît ţine de foame o carte publicată de Manuela Golea, România liberă, Nr. din 14 noiembrie 2011)

Date extrase din FORBES : Mircea Cărtărescu. 540.000 USD. Anul debutului editorial: 1980. Cel mai vândut titlu: „De ce iubim femeile“ (165.000 de exemplare). Gabriel Liiceanu. 460.000 USD Anul debutului editorial: 1975 Cel mai vândut titlu: „Jurnalul de la Păltiniş“ (60.000 de exemplare). Dumitru Radu Popescu. 440.000 USD. Anul debutului editorial: 1958. Cel mai vândut titlu: „Vânătoarea regală“ (100.000 de exemplare). Andrei Pleşu. 300.000 USD. Anul debutului editorial: 1974. Cel mai vândut titlu: „Despre îngeri“ (54.100 de exemplare). Nicolae Breban. 290.000 USD. Anul debutului editorial: 1965 Cel mai vândut titlu: „Animale bolnave“ (120.000 de exemplare). Neagu Djuvara. 240.000 USD Anul debutului editorial: 1975 Cel mai vândut titlu: „O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri“ (49.500 de exemplare). Augustin Buzura 220.000 USD. Anul debutului editorial: 1963. Cel mai vândut titlu: „Orgolii“ (450.000 de exemplare). Nicolae Manolescu. 170.000 USD Anul debutului editorial: 1958Cel mai vândut titlu: „Arca lui Noe“ (120.000 de exemplare). Dinu Săraru. 150.000 USD. Anul debutului editorial: 1974. Cel mai vândut titlu:„Nişte ţărani“ (200.000 de exemplare). Radu Paraschivescu 80.000 USD. Anul debutului editorial: 2000 Cel mai vândut titlu: „Ghidul nesimţitului“ (51.000 de exemplare). Matei Visniec Piesele lui Matei Vişniec (55 de ani) au fost jucate în peste 30 de ţări, din România până în Japonia, din Elveţia până în SUA. Majoritatea dramaturgiei sale a fost editată în Franţa şi în România. Stabilit din 1987 în Franţa, Matei Vişniec este cel mai valoros dramaturg român contemporan. Până în 1989, Vişniec a fost interzis de regimul comunist. Dar imediat după Revoluţie, regizorii şi directorii de teatre din România s-au năpustit asupra pieselor lui, pe bună dreptate, numărul de premiere în ţară depăşind cifra de 50. Herta Müller Scriitoarea germană născută în Banat este câştigătoarea din 2009 a premiului Nobel pentru Literatură. Distincţia a fost însoţită şi de un cec în valoare de aproximativ un milion de euro, iar vânzările de cărţi şi conferinţele i-au mai adus, în anul 2010, venituri de circa 2,5 milioane de euro. La sfârşitul lunii februarie 2010, romanul ,,Leagănul respiraţiei” fusese deja tradus în aproape 50 de limbi şi trecuse pragul de 600.000 de exemplare vândute numai în Germania. În România, conform Editurii Humanitas, volumul ,,Încă de pe atunci vulpea era vânătorul” a avut un tiraj de 35.000 de exemplare, iar ,,Leagănul respiraţiei” – unul de 16.000. Norman Manea Scriitor român de origine evreiască, Norman Manea (75 de ani) s-a născut în Burdujeni-Suceava şi locuieşte de 25 de ani la New York, unde predă la Colegiul de Arte Liberale Bard. Manea este unul dintre cei mai traduşi scriitori români – cărţile sale au apărut în peste 20 de limbi. De-a lungul timpului, el a adunat peste 20 de premii, inclusiv Guggenheim Fellowship Award, Medicis Etranger, Legiunea de Onoare a Franţei sau Medalia Literară a Bibliotecii Publice din New York. Petru Popescu Plecat din România în 1973, pe fondul unor zvonuri privind o idilă cu Zoia Ceauşescu, Petru Popescu s-a stabilit în Los Angeles, unde s-a înscris la Şcoala de Film – scenaristică şi regie. La momentul plecării, avea deja publicate romanele ,,Dulce ca mierea e glonţul patriei”, ,,Sfârşitul bahic”, „Să creşti într-un an cât alţii într-o zi” sau ,,Prins”, care prinseseră foarte bine în special la generaţia tânără. În ultimii 38 de ani, Petru Popescu a semnat câteva scenarii de film peste Ocean, proză în engleză, dar şi câteva volume în limba română. Romancierul, care mărturiseşte că trăieşte exclusiv din scris, declara în 2008, în timpul unei vizite în România, că ,,în mine trăiesc doi scriitori – unul român şi unul american – iar între ei există în permanenţă un dialog”. Pavel Coruţ Unul dintre cei mai prolifici autori ai anilor ’90 este Pavel Coruţ, un nume nevalidat ca scriitor de către critica literară şi lumea culturală. Performanţele lui editoriale nu sunt de ignorat, de vreme ce a scris peste 120 de volume, vândute în peste patru milioane de exemplare. Fost ofiţer în cadrul Serviciului de Contrainformaţii al Marinei Militare, Pavel Coruţ a început să publice imediat după Revoluţie, după ce a fost trecut în rezervă. El a dat lovitura în 1992 cu colecţia de aventuri ,,Octogon”. ,,Quinta spartă”, prima carte a seriei, l-a făcut milionar peste noapte (după propriile declaraţii).