Treceți la conținutul principal

Apropieri inventate și deosebiri reale : Brecht - Paul Goma

Sub titlul «Pour une approche sociologique des relations entre littérature et idéologie», Gisèle Sapiro face câteva considerații pe tema indicată. Dar aici comentez doar nota 17.
«Le régime de contrôle de l’imprimé conditionne les pratiques d’écriture (à travers l’autocensure, par exemple) ainsi que la déontologie du métier d’écrivain. C’est ainsi que, contre les diverses formes de censure ou de répression, dire la vérité a pu devenir une valeur littéraire au même titre que la défense de la beauté, le désintéressement et la sincérité, comme l’ont illustré Bertold Brecht en Allemagne et Paul Goma en Roumanie. En ce sens, le combat contre le contrôle politique de la production culturelle a contribué à fonder les principes et valeurs sur lesquels reposent l’autonomie relative du champ littéraire et l’idéologie professionnelle du métier d’écrivain, même si, comme on l’a vu, dans les régimes autoritaires, la défense de l’autonomie est associée à une lutte politique à laquelle elle reste subordonnée.»
La prima vedere alăturarea numelui lui Paul Goma de acela al lui Brecht, pare onorantă pentru Goma, fiindcă Brecht e considerat și azi un autor de primă mână și, mai ales, este un autor mult mai cunoscut decât Goma.
Tezismul lui Brecht mi s-a părut mereu detestabil.
Doar că între cei doi nu există nici o altă legătură decât faptul că au fost, la momente foarte diferite, victime ale cenzurii comuniste. Brecht însă a fost comunist, revoluționar, bolșevic, un scriitor propagandist în serviciul revoluției mondiale, un stâlp al realismului socialist, până când a devenit un indezirabil, tolerat sub regimul redegist. Dar a rămas un privilegiat, liber să circule prin lume.
Nimic comun, pe acest teren, cu Paul Goma. Care, pe-deasupra a fost și expulzat, surghiunit din România, fără posibilitatea de a se întoarce.
Genul acesta de apropieri, comparații neîntemeiate, ar putea fi probe pentru confuzia ideologică a unor cercetători occidentali sau dovezi de incompetență, pur și simplu.

P. S. Am descoperit o bază de date despre Istoria Uniunii Sovietice, cu un capitol despre Comintern (a III-a Internaționala Comunistă). Aici am dat peste o operă originală -un marș al Cominternului, muzică Hans Eisler pe versuri de Bertold Brecht și Franz Jahnke. QED. Brecht a fost un soldat ar revoluției proletare, marea mascaradă sângeroasă în numele căreia toate crimele erau permise și glorioase.

Comintern Anthem (1928). Music: Hans Eisler; Lyrics: Bertold Brecht and Franz Jahnke.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi, sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. Ne-am putea întreba ce are acest subiect istoric, de altfel pasionant și plin de triste învățăminte de minte pentru

Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc

 Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publicate d

România. Secolul al XIX-lea. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri

 Invazia economică și demografică a României în a două jumătate a secolului al XIX-lea are un aspect care poate fi pus în legătură cu comerțul actual de droguri. E vorba de cucerirea până aproape de monopolizare a comerțului cu alcooluri de către evrei. Singura cârciumă din Copalnic-Mănăștur, localitate ardeleană în care au trăit strămoșii mei, era ținută de evreica Zeiger Roza, localul fiind așezat lângă pod. Vindea alcool extras din porumb care provoca uneori orbirea consumatorilor. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri.