Treceți la conținutul principal

Laszlo Alexandru și problema prepuțului la «scriitorincul» din România

«Critic literar antisemit – persoană care citeşte cărţile pornind de la prepuţ.» crede criticul Laszlo Alexandru. Poate. Știam câte ceva despre cărți, nu și că ar fi de genul masculin, (o carte/două cărți) că sexul lor poate fi identificat prin metoda «Habemus Papam», după tradiția căutării sub copertă.
Propun niște variante pentru uzul gândirii prepuțiale a lui LA.
Critic literar antisemit – persoană care citeşte cărţile doar dacă au penis, nu și dacă n-au prepuț.
Critic literar «filosemit» - o persoană care laudă cărțile circoncise.
Critic literar «filosemit» - o persoană care citește și laudă mai ales cărțile autorilor circonciși.
Critic literar - o persoană care înainte de a citi și comenta cărți, nu «belește» penisul autorilor.
Lazlo Alexandru nu poate ieși din această circularitate. Crede dânsul că lumea s-ar împărți doar în două, cei cu sau fără prepuț(ulică). Sau mai e nevoie și de texticule?
Dan Culcer
Definiţia "scriitorincului" după inventatorul cuvântului, Dan C. Mihăilescui, ar fi, parafrazăm cu ajutorul lui C. Rogozanu, «Omul care nu face nici istorie literară, nici critică pură, nici "întîmpinare", căruia nu-i place prea mult "specializarea"». Este LA un scriitor, critic literar sau un scriitorinc? Porecla asumată devine renume, în cazul lui DCM. În cazul lui LA, asumarea «scriitorincității» ar merge dacă autorul s-ar ocupa de teme frivole sau strict culturale, literare. Dar ideologia, politica, sociologia, mentalitățile, mulțimi care integrează «antisemitismul», tema favorită a lui LA,  nu sunt domenii unde se poate cânta după ureche.


Dan Culcer

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi, sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. Ne-am putea întreba ce are acest subiect istoric, de altfel pasionant și plin de triste învățăminte de minte pentru

Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc

 Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publicate d

România. Secolul al XIX-lea. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri

 Invazia economică și demografică a României în a două jumătate a secolului al XIX-lea are un aspect care poate fi pus în legătură cu comerțul actual de droguri. E vorba de cucerirea până aproape de monopolizare a comerțului cu alcooluri de către evrei. Singura cârciumă din Copalnic-Mănăștur, localitate ardeleană în care au trăit strămoșii mei, era ținută de evreica Zeiger Roza, localul fiind așezat lângă pod. Vindea alcool extras din porumb care provoca uneori orbirea consumatorilor. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri.