joi, 9 decembrie 2010

Imagini video în amintirea lui Gabriel Stănescu, poet și editor cu har

<iframe title="YouTube video player" class="youtube-player" type="text/html" width="480" height="390" src="http://www.youtube.com/embed/-fK9Q9HL5lI" frameborder="0"></iframe>La editarea lui Vintilă Horia în România.

Viața tinerilor români: Sex neprotejat și droguri

Asta este principala problemă a României. Viitorul său este în pericol.

Viața tinerilor români: Sex neprotejat și droguri

9 Decembrie 2010 | 3 comentarii
Aproape jumatate dintre tinerii romani fac sex neprotejat, 40% considera ca drogurile usoare nu sunt nocive, iar 15,6% s-au gandit sa se sinucida, potrivit unui studiu desfasurat saptamana trecuta pe platfoma online de socializare Netlog.
  1/2  

Tinerii, tinta bolilor cu transmitere sexuala si a traficantilor de droguri 

Jumatate dintre tinerii care au participat studiu au declarat ca practica sexul neprotejat, risca sa devina prada traficantilor de droguri, au ganduri suicidale

Mai mult, aproximativ 45% dintre tinerii romani intervievati par sa ignore riscurile unei sarcini nedorite si chiar pe cele ale contractarii BTS (boli cu transmitere sexuala), acestia declarand ca practica sexul neprotejat mereu (32,7%) sau de pana la 3-5 ori pe luna (peste 12 procente), relateaza MEDIAFAX.

Tinerii care au declarat ca se protejeaza au mentionat ca folosesc pilule contraceptive sau prezervativ.

Totodata, majoritatea respondentilor au afirmat ca si-au inceput viata sexuala dupa 16 ani (60,6%), 2 din 10 - intre 14 si 16 ani (20,6%). 71% dintre tineri si-au cunoscut partenerii online
.

  • Zeci de mii de tineri bolnavi de SIDA
In prezent, in evidentele Compartimentului pentru Monitorizarea si Evaluarea infectiei HIV/SIDA - INBI "Prof. Dr. Matei Bals" sunt inregistrate 16.433 de cazuri HIV/SIDA, virus transmis in majoritatea cazurilor prin contact sexual, mai exact 80% dintre cei diagnosticati in prima jumatate a anului.

Cu toate acestea, numarul total al celor infectati cu HIV si al bolnavilor de SIDA se apropie de 75.000, potrivit estimarilor Asociatiei Romana Anti-SIDA.

marți, 7 decembrie 2010

Adresele Birourilor teritoriale ale Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie

Adresele Birourilor teritoriale ale Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie: Iaşi, Timişoara, Galaţi, Suceava şi Cluj-Napoca
Publicat pe 16 Februarie 2010 Anno Domini, la 11:22

UPDATE 8 iunie 2010: Redobândirea cetăţeniei române. Precizări iunie 2010

UPDATE: Birourile teritoriale pentru cetăţenie din Iaşi şi Suceava au sedii noi din 23 aprilie 2010

Au fost deschise Birourile teritoriale ale Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie care au program de lucru cu publicul de luni – până vineri între orele 9.00 – 17.00 şi unde se vor depune dosare numai pentru redobândirea cetăţeniei române în baza art. 10 indice 1 (basarabenii din Republica Moldova şi Ucraina).

Dosarul pentru cetăţenie va fi depus personal de către persoanele care au dobândit cetăţenia română prin naştere sau prin adopţie şi care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau această cetăţenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi descendenţii acestora până la gradul III.

Pentru depunerea dosarului nu este necesar permis de şedere pe teritoriul României.

Adresele şi datele de contact ale centrelor teritoriale sunt următoarele:

- IAŞI – judeţul Iaşi, Iaşi, str. Gîndu nr. 2A, parter; cod postal: 700127; telefon: 0232 254 400 int. 107; (în sediul ONRC de pe lângă Tribunalul Iaşi)

- TIMIŞOARA – judeţul Timiş, Timişoara, str. Paris nr. 2A, etaj 1, camera 10; cod poştal: 300003; telefon: 0256 220 835 sau 0256 220 863 int 127; (în sediul ONRC de pe lângă Tribunalul Timişoara)

- GALAŢI – judeţul Galaţi, Galaţi, str. Portului nr. 20, parter; cod poştal: 800025; telefon 0236 306 173 sau 0236 306 174 int 110; (în sediul ONRC de pe lângă Tribunalul Galaţi)

- SUCEAVA – judeţul Suceava, Suceava, str. Universităţii nr. 28 A, parter; cod poştal: 72 0225; telefon: 0230 522 937 int 110 (în sediul ONRC de pe lângă Tribunalul Suceava)

- CLUJ-NAPOCA – judeţul Cluj, Cluj-Napoca, Piaţa Ştefan cel Mare nr. 4, parter, cam. 2S.

Redobândirea cetăţeniei române. Lista persoanelor care depun jurământul pe 9 decembrie 2010

Există mari șanse ca numărul cetățenilor din Republica Moldova care redobândesc cetățenia română să fie important, de vreme ce într-o singură zi sunt convocate atâtea persoane cu nume specifice. Dan Culcer
Sursa http://inconstantin.ro/2010/12/redobandirea-cetateniei-romane-lista-persoanelor-care-depun-juramantul-pe-9-decembrie-2010.html

Redobândirea cetăţeniei române. Lista persoanelor care depun jurământul pe 9 decembrie 2010
Publicat pe 3 Decembrie 2010 Anno Domini, la 16:47
Depunerea jurământului de credinţă faţă de România va avea loc în ziua de 9 decembrie 2010, la ora 08:30, ora 11:30 și la ora 14:30, la sediul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie din str. Blănari nr. 25 ( vis a vis de Biserica Sf. Nicolae Şelari). Persoanele care şi-au redobândit cetăţenia română şi care vor depune jurământul în această zi vor trebui să prezinte un act de identitate (paşaportul, permisul de şedere permanentă sau cartea de rezidenţă, plus 2 fotografii tip legitimaţie).
Lista persoanelor care depun jurământul pe 9 decembrie, 08:30
NR. CRT. NUMELE ŞI PRENUMELE DATA NAŞTERII
1. ANDONI EDUARD 15.04.1988
2. ANDREEVA ALINA 15.08.1990
3. ANTOCEL TAMARA 03.06.1963
4. ARSENI MIHAIL 04.07.1981
5. BABENCU OXANA 06.10.1979
6. BANARIUC IRINA 21.08.1988
7. BANIŢĂ STELA 18.04.1980
8. BARBĂLATĂ NATALIA 12.06.1983
9. BĂNARU SNEJANA 22.02.1984
10. BEHMU LILIA 26.06.1968
11. BEJENARI TATIANA 20.06.1979
12. BEJENARI VITALIE 07.04.1978
13. BIDIUC EUDOCHIA 14.02.1961
14. BLIDAR NICOLAE 06.04.1976
15. BLIDAR OLESEA 21.02.1987
16. BOBÎNĂ BOGDAN 28.09.1981
17. BORFOI OXANA 09.07.1984
18. BUJOR SUSANA 10.09.1981
19. BULBUC CORNEL 27.12.1988
20. BULMAGA CRISTINA 22.03.1988
21. BUNDUC EFIM 14.01.1960
22. BUNESCU DRAGOŞ 23.11.1991
23. BUNESCU DUMITRU 11.01.1982
24. BUNESCU VALENTINA 28.02.1972
25. BUZILA ALEXANDRU 10.02.1985
26. CASTRAVEŢ SERGIU 29.02.1972
27. CAZACU LUCIA 02.12.1985
28. CEBOTARI ANDREI 09.03.1988
29. CERNOLEV CORNELIA 09.10.1988
30. CERNOLEV VASILE 27.10.1955
31. CERNOLEV VICTORIA 17.10.1987
32. CERNOUŢAN ELENA 31.08.1981
33. CHETRARI ALEXANDRU 27.10.1966
34. CHICU LILIAN 19.04.1974
35. CHIFIAC MIHAELA 23.06.1983
36. CHIRIAC CORINA 14.06.1988
37. CIOBANU VIOLETA 02.04.1978
38. CIONTOLOI CRISTINA 12.12.1983
39. CÎRJĂLEANU VALERIU 15.02.1991
40. CÎRLAN VITALIE 09.05.1973
41. CORNEA LILIA 22.04.1980
42. COSTÂRNACHE MARINA 05.08.1978
43. COŢOFANĂ SERGIU 02.11.1979
44. COVACI VIRGINIA 09.11.1976
45. COVACI VLADIMIR 20.05.1988
46. CRĂCIUN NATALIA 25.11.1980
47. CRISTIAN NATALIA 16.06.1980
48. CROITORU TATIANA 10.03.1984
49. CRUDU ANA 02.09.1983
50. CUCEROV RODICA 13.12.1978
51. CUCOŞ SERGIU 02.12.1979
52. CURMEI ALEXANDRU 19.10.1986
53. DASCĂLIŢĂ CORNELIU 17.02.1979
54. DASCĂLU VERONICA 06.04.1984
55. DINU ALLA 24.05.1981
56. DIORDIEV OLGA 18.12.1970
57. DOBAN NICOLAE 06.05.1990
58. DRAGAN TAMARA 25.02.1971
59. DRĂISTARU ANA 11.07.1981
60. DUMINICA RUSLAN 22.02.1983
61. DUMITRU ADA 13.08.1958
62. EFRIM INA 03.08.1986
63. EŞANU EFROSINIA 23.09.1966
64. FÂNARU MARINA 25.04.981
65. GADIAC RUSLAN 07.07.1976
66. GARCEVA NATALIA 19.10.1983
67. GAZ ADRIAN 11.10.1977
68. GÎRLEA CAROLINA 20.12.1988
69. GOLBAN INGA 01.10.1973
70. GRANICI TAMARA 28.10.1973
71. GRECU OLEG 06.10.1985
72. GROSU EUGENIU 25.08.1957
73. HAREA MARIA 14.10.1970
74. HAREA PETRU 06.09.1968
75. ILCU ANATOLII 01.08.1982
76. IURCU STELA 23.05.1982
77. IVAN MARCELA 31.12.1979
78. IVANOVA SILVIA 31.03.1962
79. IVANŢOC LUCIA 27.10.1980
80. KUSHNIR SERGIY 16.12.1980
81. LAZAROVICI GALINA 20.01.1973
82. LEVCENCO DINA 26.03.1982
83. LISAC DUMITRU 15.09.1984
84. LIVĂDARU DANIELA 15.05.1985
85. LUPU ALEXANDRU 06.10.1990
86. LUPU VASILE 08.10.1961
87. MACARENCO ALIONA 08.04.1976
88. MAGULCEAC DORINA 25.04.1981
89. MAISTUC INGA 05.05.1989
90. MAMALIGA ELENA 22.06.1954
91. MARDARI GRIGORE 08.02.1952
92. MATRAGAUNA NATALIA 05.05.1984
93. MESEŞAN NATALIA 13.01.1978
94. MIRON ALEXANDRU 06.12.1983
95. MÎNDRU NATALIA 15.04.1982
96. MÎNZA IULIANA 24.07.1989
97. MOCANU VALENTINA 12.08.1986
98. MORARU LARISA 08.04.1968
99. MORARU VITALIE 29.04.1985
100. MOSTOVAIA ALIONA 15.09.1977
101. NEJELSCHI ALEXANDR 13.09.1987
102. NICHITA ANA 03.04.1981
103. NOSOV MIHAIL 03.03.1989
104. PANCENCO OLESEA 27.07.1988
105. PAPUC LARISA 14.08.1983
106. PĂTRAŞCU LILIANA 23.09.1981
107. PERJU CAROLINA 13.08.1977
108. PETRAŞ IRINA 01.05.1985
109. PLĂCINTĂ ANGELA 06.12.1975
110. POLIŞCIUC ION 01.03.1980
111. POPA ION 27.03.1985
112. POPA MARIA 06.06.1962
113. POPA VLADIMIR 25.02.1987
114. POPA ZINAIDA 03.08.1957
115. POPESCU OLGA 26.08.1981
116. POPIC ALINA 21.10.1987
117. PRISACARI VIORICA 28.02.1979
118. RAEVSCHI SERGIU 29.06.1979
119. ROMANENCO ANATOLIE 01.07.1985
120. ROTARU ELENA 06.07.1989
121. ROTARU TATIANA 15.05.1963
122. SAGAIDAC DANIELA 13.0.1991
123. SAJIN INA 15.01.1979
124. SELEVESTR ELENA 11.07.1983
125. SIMOVA OLGA 24.02.1982
126. SÎRBU CRISTINA 20.05.1992
127. SÎRBU GRIGORE 05.10.1961
128. SÎRBU RUSLAN 08.07.1986
129. SÎRGHI MARIA 12.11.1987
130. SLIUSARI NICOLAE 20.02.1950
131. SLIVINSCHII IURIE 10.11.1982
132. SPÎNU VICTORIA 20.02.1988
133. SPRÎNCEANĂ ALEXANDRU 19.09.1982
134. STAN ECATERINA 14.09.1983
135. STATE VIORICA 06.04.1983
136. STAVER ELENA 06.10.1988
137. STĂNILĂ GHEORGHE 14.08.1984
138. STRATAN VALENTINA 27.03.1964
139. STRELEŢ VERONICA 06.06.1985
140. STRUŢĂ ELENA 22.06.1969
141. SVERDLIC TATIANA 16.11.1975
142. ŞALARI MARIANA 27.02.1987
143. TALPĂ VASILE 12.01.1951
144. TIHONCIUC IGOR 19.04.1979
145. TIMOFEI DIANA 28.09.1988
146. TROFIM NATALIA 24.04.1980
147. TVERDOHLEB EVGHENI 09.05.1987
148. TVERDOHLEB VASILI 13.02.1965
149. ŢARINĂ VLADIMIR 22.02.1975
150. ŢURCAN SERGIU 19.09.1951
151. UNCUŢĂ VLAD 01.09.1983
152. URSU RUSLAN 18.09.1983
153. USCATU RODICA 17.11.1982
154. VASILACHE DENIS 20.06.1989
155. VASILACHE TOMA 27.11.1965
156. ZAGAEVSCHI ELIZAVETA 17.09.1953
157. ZUBCO ION 13.10.1982

Lista persoanelor care depun jurământul pe 9 decembrie, 11:30
NR. CRT. NUMELE ŞI PRENUMELE DATA NAŞTERII
1. ANDONII ALEXANDRU 07.09.1962
2. ANDONII PARASCOVIA 24.07.1966
3. APOSTOL GHENADIE 25.10.1986
4. BABA NINA 05.04.1975
5. BABILEV ELEONORA 15.07.1983
6. BACARJI VICTOR 20.07.1985
7. BAIRAC MIHAI 21.06.1989
8. BAIRAC ŞTEFAN 21.06.1989
9. BĂLAN OLEG 11.08.1977
10. BÎRLIBA TATIANA 18.10.1980
11. BLÎNDU MARINA 27.03.1973
12. BODOLAN ECATERINA 31.05.1982
13. BODOLICA VADIM 13.11.1988
14. BORDIANU VASILINA 19.06.1953
15. BOTOS NATALIA 17.11.1981
16. BRAGHIŢANU OLGA 05.12.1987
17. BRAGUŢA IOANA 04.04.1952
18. BRAGUŢA NICOLAI 15.05.1948
19. BRATU TEODORA 17.02.1950
20. BRIA MARIA 21.06.1957
21. BUCUR VERONICA 14.01.1984
22. BURACIOV DIANA 08.10.1971
23. BURACIOVA ELENA 05.09.1945
24. CARAUŞ VERONICA 10.06.1984
25. CARP VALENTINA 07.03.1966
26. CARPENCO MIRCEA 02.07.1980
27. CEBOTARI VLADIMIR 13.04.1950
28. CECAN IURIE 17.09.1958
29. CHISTOL VASILE 22.12.1985
30. CIOCOI GHEORGHE 04.08.1942
31. CIUCHE RODICA 11.05.1977
32. CIUNTU SERGHEI 19.10.1965
33. COBEŢ XENIA 12.11.1983
34. COJAN LIDIA 18.10.1955
35. COJOCARU ELENA 03.12.1982
36. COJOCARU VIOLETA 04.10.1984
37. COJUHARI IGOR 17.12.1948
38. COROBCEAN SVETLANA 02.09.1982
39. COSTEŢCHI NATALIA 14.11.1977
40. COVALI DUMITRU 05.03.1975
41. COVALIOV TATIANA 30.12.1986
42. COVATĂ LUDMILA 17.04.1984
43. CRĂCIUN ELENA 25.01.1988
44. CRIVOI INNA 28.02.1983
45. CRUTICOVA PELAGHEIA 18.05.1946
46. CUŞNIR IGOR 16.08.1983
47. DANU LILIANA 22.04.1981
48. DIACONU PETRU 13.07.1942
49. DJAMALUTDINOV ALEXANDRU 03.01.1982
50. DOBOŞ ANGELA 27.07.1984
51. DONICA NADEJDA 07.04.1956
52. DONICA SORIN 16.07.1983
53. DONOS CORINA 17.08.1982
54. DRUŢA DIANA 04.02.1988
55. DUMITRAŞCU MAIA 05.05.1973
56. DUMITRU CAROLINA 11.03.1977
57. ENACHE GHEORGHE 03.11.1977
58. EVSTRATII VIOREL 27.10.1975
59. FETELEA VALERIU 09.09.1989
60. FILIMON ALLA 01.02.1976
61. FIODOR VALENTINA 02.04.1982
62. FRUNTAŞU NICOLAE 13.01.1935
63. GHERGHI CRISTINA 27.11.1982
64. GODOROG VLADIMIR 07.08.1960
65. GODOROGEA VITALIE 16.03.1977
66. GORDEI ALIONA 27.08.1980
67. GRĂDINARIU DANIELA 03.02.1976
68. GRIGORAŞ VALENTINA 22.01.1983
69. GRIGORCO JANA 15.07.1978
70. GRIŢCO MARGARETA 21.12.1983
71. GUMA TAMARA 28.03.1990
72. GUZUN SERGHEI 08.07.1981
73. IACHIM LUCIA 11.11.1977
74. IARIOMENCO ALA 29.09.1970
75. IARMENCO PIOTR 04.07.1960
76. ILIESCU CORNELIU 29.12.1977
77. INJINOVSCHI IGOR 03.01.1984
78. INJINOVSCHI IRA 10.01.1986
79. IORDAN ELENA 25.03.1973
80. IORDAN VADIM 17.12.1973
81. IURESCU EUGENIU 31.08.1981
82. KADELNYK DMYTRO 12.05.1986
83. LAZARENCO SVETLANA 04.04.1985
84. LEVCENCO RENAT 12.05.1981
85. LOGHIN ION 19.01.1981
86. LOGHIN OLGA 05.06.1982
87. LOPATENCO SERGIU 03.07.1978
88. MACARI IGOR 25.05.1973
89. MADAN TATIANA 06.11.1977
90. MARANDIUC DIANA 10.03.1982
91. MARJIN OLESEA 11.09.1986
92. MARTEA GALINA 30.07.1959
93. MARTEA ION 09.07.1983
94. MARTEA VALERIU 15.04.1958
95. MATEI VALERIU 31.12.1978
96. MATVEEV NADEJDA 29.12.1974
97. MEREANU VALERIA 25.05.1989
98. MERENEANU EUGENIU 22.01.1978
99. MÎNDREAN VICA 13.07.1989
100. MOROŞAN GHEORGHE 01.05.1989
101. MUNTEAN IVAN 26.09.1967
102. MUNTEAN MARIANA 04.08.1980
103. MUNTEAN SILVIA 11.05.1985
104. MUNTEAN SNEJANA 04.10.1989
105. MUNTEAN TAISIA 30.09.1956
106. MUSTEA LARISA 19.06.1966
107. NAGHERNEAC LUCIA 09.06.1966
108. NEGREI LESEA 24.10.1975
109. NEGRU NATALIA 22.10.1980
110. NIŢULEAC BORIS 18.08.1951
111. OBREJA VIORICA 19.07.1981
112. PANUŞ OLGA 22.09.1983
113. PARFENI RODICA 15.07.1978
114. PAVEL LUDMILA 28.12.1977
115. PETRIŞOR ANA 10.01.1971
116. PILIUGHIN ANGELA 02.03.1968
117. PODLISNIC IRINA 19.05.1982
118. POSTICA PETRU 26.06.1985
119. RACU ION 11.09.1984
120. RĂCILĂ ANGELA 04.07.1969
121. ROBU DENIS 14.03.1985
122. ROMANUC LILIA 26.03.1981
123. SARACINO DIANA 03.01.1978
124. SCRIPNIC VIORICA 01.10.1967
125. SECU IRINA 21.11.1986
126. SÎLI PIOTR 01.11.1922
127. SÎRBU SOFIA 06.01.1937
128. SÎRBU ZINAIDA 26.04.1968
129. SÎRGHI TATIANA 27.12.1988
130. SPATARU ANA 04.06.1987
131. ŞCERBINA ANGELA 15.05.1972
132. ŞCOLNÎI DINA 11.01.1960
133. ŞIŞCANU OXANA 09.12.1980
134. ŞOVA VLADIMIR 08.06.1989
135. TALPA CONSTANTIN 27.12.1982
136. TEICAN ANA 17.04.1982
137. TERZI DIANA 04.01.1984
138. TERZI RAISA 17.10.1959
139. TOCARCIUC NATALIA 17.08.1981
140. ŢAPORDEI LUDMILA 29.09.1978
141. ŢAPORDEI MARIA 01.06.1952
142. ŢAPORDEI TIMOFEI 06.02.1951
143. ŢAPU LIDIA 18.02.1974
144. ŢAPU NICOLAE 19.12.1970
145. ŢÎBÎRNA ALIONA 26.12.1979
146. ŢÎGULEA LEONID 05.10.1982
147. ŢÎRDEA ADRIANA 30.08.1979
148. ŢURCANU ION 10.04.1987
149. ŢURCANU IULIA 02.09.1985
150. UNGUREANU VERONICA 21.08.1987
151. URSACHI IRA 27.02.1989
152. VARZARI VALENTINA 26.01.1964
153. VASCAUŢAN ALEXANDRU 26.03.1954
154. VASILACHI ALA 22.05.1965
155. VASILACHI DIONIS 18.05.1991
156. VITOROI VERONICA 23.06.1989
157. VORTOLOMEI IANIS 27.05.1980
158. VULPE NICOLAE 24.04.1975
159. VULPE VALENTINA 06.11.1963
160. ZABICA OLGA 04.10.1986
161. ZAPOROJAN ANGELA 12.06.1989

Lista persoanelor care depun jurământul pe 9 decembrie, 14:30
NR. CRT. NUMELE ŞI PRENUMELE DATA NAŞTERII
1. AMĂRIUŢEI NATALIA 04.04.1983
2. ANDRONACHI TUDOR 02.03.1985
3. BALAN ELIONORA 21.01.1950
4. BALAN GRIGORE 02.03.1987
5. BALAN OLGA 14.02.1978
6. BALŢATESCU SILVIA 02.08.1978
7. BASARAB LUCIA 25.06.1988
8. BASS TATIANA 29.06.1987
9. BEJAN LARISA 17.07.1960
10. BEJAN NICOLAE 17.12.1952
11. BEŞLIU ALEXANDRU 06.01.1976
12. BÎRSAN DANIELA 05.08.1981
13. BLANOVSCHI LUCIA 18.09.1945
14. BOGHI CONSTANTIN 19.04.1988
15. BOGONOS VALERIU 13.03.1967
16. BORTĂ IANA 11.09.1979
17. BOTEZATU VITALIE 14.03.1983
18. BOTNARU ANATOLIE 04.01.1965
19. BRAGA RADU 08.08.1987
20. BULAI EUGENIU 16.01.1983
21. BULAT OLEG 30.10.1980
22. BULGAC MARIANA 04.03.1980
23. BULGAROV ILIE 17.01.1944
24. BULGARU OLEG 31.05.1981
25. BUTUCEL VADIM 18.10.1977
26. CAZAN GHEORGHE 23.09.1986
27. CEBAN ANDREI 10.10.1985
28. CECAN MARGARETA 07.06.1964
29. CERNEI VICTOR 15.03.1962
30. CHIRA VIORICA 24.01.1979
31. CHIRICA ALINA 05.10.1987
32. CIBOTARI LUDMILA 19.11.1986
33. CIMBRICIUC RODION 28.06.1986
34. CIOBANU LUCIA 17.09.1980
35. CIOBANU NICOLAE 19.07.1971
36. CIUMAC DANIELA 18.06.1989
37. CIUMAC NONA 19.08.1981
38. COJOCARI LILIA 08.09.1971
39. COJUHARI MARINA 23.07.1981
40. CONSTANTIN BENONE 25.01.1981
41. COSTĂCHESCU GALINA 26.12.1957
42. COVALCIUC ALA 19.01.1967
43. CRĂCIUN AGAFIA 09.03.1976
44. CREŢU NADEJDA 03.06.1984
45. CREŢU SIMION 30.05.1953
46. CUCIUC VICTOR 09.12.1986
47. CUCU DENIS 17.03.1987
48. DARABAN GRIGORE 20.03.1966
49. DĂRĂBANU ELENA 17.08.1981
50. DIDENCO NICOLAE 27.05.1958
51. DIMITRAŞ IGORI 22.03.1975
52. DOBÎNDĂ ALEXANDRU 18.01.1985
53. DRAGUŢAN ION 08.10.1983
54. DUCA VALERIA 24.11.1980
55. EDZGVERADZE ANNA 23.12.1969
56. FESENCO-CHIRA OXANA 04.10.1974
57. FILIP OLESEA 22.08.1988
58. FOTESCU TATIANA 03.04.1989
59. GAIDAR NADEJDA 02.07.1979
60. GANDRABUR ALEXANDRU 23.02.1980
61. GHEORGHIŢĂ ALEXANDR 22.01.1961
62. GÎNJU NATALIA 07.09.1986
63. GONŢA CLAUDIA 07.04.1947
64. GRĂDINARU MARIANA 03.07.1975
65. GROSU LILIA 14.08.1987
66. GROZAVU MAGDALENA 12.11.1987
67. GUSACOVA SVETLANA 17.09.1964
68. GUZUN VALERI 21.01.1988
69. HANGANU VIORICA 08.08.1983
70. ION MOLDOVANU 25.12.1948
71. IORDAN CORINA 07.09.1987
72. ISAEVA LIUBOVI 28.09.1987
73. ISTRATI ANGELA 28.08.1968
74. IŞCENCO ION 23.02.1979
75. IVANOV VICTORIA 03.02.1971
76. IVANOV VLADIMIR 15.04.1967
77. JIDRAŞ VERA 15.06.1991
78. JIGĂU NATALIA 15.12.1982
79. LAŞCU MARIA 28.08.1990
80. LAZĂR LILIA 23.09.1979
81. LEAHU SERGIU 22.01.1993
82. LECA VERONICA 22.08.1983
83. LIVANDOVSCHI ALEXANDRINA 05.10.1986
84. LUCA DORINA 21.05.1975
85. LUNG DIANA 09.11.1981
86. LUNGU ALEXANDRINA 15.10.1989
87. MAGAZ IRINA 07.02.1981
88. MAGAZ VALENTINA 29.03.1958
89. MARINIUC ALEXANDR 12.03.1989
90. MARŢENIUC NATALIA 04.12.1982
91. MARŢENIUC RUSLAN 14.05.1980
92. MASTAC VASILE 14.01.1983
93. MATEI OLGA 30.05.1984
94. MIHĂILĂ VASILISA 28.04.1983
95. MILOŞESCU EUGENIA 03.12.1982
96. MINCHEVICI MARIA 10.05.1989
97. MÎRZA ANDREI 18.01.1952
98. MOGÎLDEA IULIA 21.02.1986
99. MOLODIUC VEACESLAV 27.05.1970
100. MORARU IULIANA 11.12.1987
101. MOSCALIUC GALINA 22.04.1975
102. NABUŞEVSCHI DMITRI 21.09.1987
103. NEAMŢU DMITRII 04.10.1986
104. NECULCE MIHAIL 01.09.1980
105. NEGRU CATALINA 01.02.1982
106. NEGRU ECATERINA 14.11.1981
107. NICORICI NADEJDA 05.04.1977
108. NINU CRISTINA 02.02.1985
109. NISTOR LIVIA 06.11.1987
110. OALĂ CONSTANTIN 16.06.1973
111. OBOROC SERGHEI 13.02.1988
112. OLEI VIOREL 12.04.1976
113. PAPAZEAN ELENA 09.07.1969
114. PATRANCIUC VITALIE 05.07.1971
115. PATRICHI TATIANA 25.09.1983
116. PĂDURARIU ELENA 24.08.1984
117. PĂDUREŢ OLEG 17.01.1978
118. PĂSCĂLUŢĂ DINU 08.11.1975
119. PETRICENCO VERA 25.11.1967
120. PITUŞCAN LIUBOV 15.08.1983
121. PLĂMĂDEALĂ MARGARETA 24.06.1953
122. PLEŞCA CATERINA 23.02.1986
123. POPA GHEORGHE 13.10.1973
124. POPA IRINA 16.03.1983
125. POPA SERGIU 07.05.1969
126. POPA VASILE 30.03.1977
127. POPESCU NADEJDA 19.11.1968
128. POPOVICI INGA 27.07.1974
129. POPOVICI ION 21.05.1974
130. PRETULEAC ANDRIAN 23.05.1975
131. PRIJILEVSCHI RODICA 20.07.1988
132. REVENCO ROXANA 05.09.1983
133. ROGOJINARU RODICA 13.07.1983
134. ROTARI TAISIA 22.04.1982
135. SANDU NINA 02.09.1960
136. SEREMET NINA 06.05.1937
137. SERGENTU VITALIE 17.12.1977
138. SIDOROV SILVIA 03.07.1983
139. SÎRBU CORINA 20.03.1984
140. SOCHIRCA DMITRII 08.12.1985
141. SOLTAN ANA 01.07.1943
142. STAVÎŞENCO OLGA 29.11.1980
143. STĂNILĂ INA 30.04.1981
144. SUNŢOVA XENIA IGOR 08.02.1988
145. ŞENDREA VALENTINA 17.04.1981
146. ŞLEHTIŢCHI MARIA 17.01.1960
147. TĂNASE LARISA 05.03.1984
148. TĂNĂSACHE CORINA 09.05.1987
149. TELPIZOV ION 22.01.1992
150. TERSINA VASILE 20.05.1982
151. TIRON NATALIA 16.05.1972
152. TONCONGLAZ LIUBA 11.02.1988
153. TROCIN VIOLETA 16.07.1965
154. URSACHI RADU 01.05.1983
155. USATÎI MARIANA 28.02.1984
156. UZUN VASILII 12.01.1951
157. VASILE ANASTASIA 20.03.1983
158. VESTE ELENA 31.03.1982
159. VINTANIUC OLGA 16.02.1989
160. VIZER VALERIANA 06.04.1962
161. VLEJU ŞTEFANIA 01.04.1957
162. VON KOSSTA-RAB CHRISTIAN MICHAEL 02.07.1987
163. ZABOLOŢNÎI TATIANA 11.10.1987

Ce este și cu ce se ocupă Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie

Sursa http://www.gov.ro/infiintarea-autoritatii-nationale-pentru-Cetățenie__l1a107919.html

Înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie

GUVERNUL ROMANIEI
Guvernul a aprobat astăzi, prin Ordonanţă de Urgenţă, o serie de măsuri care vor asigura soluţionarea cererilor de redobândire şi acordare a cetăţeniei române în termen de maxim 5 luni, aşa cum prevede Legea nr. 21/1991. În acest scop, va fi înfiinţată Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie ca organ se specialitate autonom, cu personalitate juridică, aflat în coordonarea Ministerului Justiţiei.
„Măsura va contribui la decongestionarea cererilor aflate pe rol pentru acordarea şi redobândirea cetăţeniei şi la o procedură mult mai eficientă, mai suplă, în scopul rezolvării cât mai repede cu putinţă a acestor cereri”, a declarat primul-ministru Emil Boc.
Competenţele Direcţiei Cetăţenie din cadrul Ministerului Justiţiei, care asigură secretariatul tehnic al Comisiei pentru cetăţenie, vor fi preluate de către Autoritate. Direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei va fi desfiinţată, reducând astfel traseul birocratic al cererilor de redobândire şi acordare a cetăţeniei române.
Competenţele Autorităţii se referă atât la aplicarea procedurii de acordare, redobândire şi încetare a calităţii de cetăţean român, potrivit Legii cetăţeniei române nr. 21/1991, cât şi la consilierea cetăţenilor în materie de cetăţenie.
“Autoritatea va dispune de un serviciu de comunicare şi relaţii publice, precum şi de o infrastructură informatizată care va pune la dispoziţie toate informaţiile de interes în materie de cetăţenie”, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Muntean.
Cererile de acordare, redobândire, renunţare sau retragere a cetăţeniei române aflate deja în curs de soluţionare la Direcţia Cetăţenie din cadrul Ministerului Justiţiei se transferă la Autoritate, iar soluţionarea lor se va face potrivit procedurii prevăzute de Legea cetăţeniei române nr. 21/1991 aşa cum a fost ea modificătă prin noua OUG.

Emitent : Guvernul Romaniei – Biroul de presa

OUG 5/2010 pentru infiintarea, organizarea și functionarea Autorității Naționale pentru Cetățenie


Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 93 din 10 februarie 2010

Avand in vedere obligatia Comisiei pentru Cetățenie de a respecta termenele legale pentru solutionarea cererilor in materie de Cetățenie,
luand in considerare obligatia pozitiva de asigura caracterul efectiv, neiluzoriu al drepturilor conferite de lege, obligatie instituita de Conventia Europeana a Drepturilor Omului,
tinand cont de necesitatea crearii cat mai rapide a instrumentelor legale prin care Comisia pentru Cetățenie sa poata solutiona in termenul de 5 luni prevazut expres in Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicata, cu modificările și completarile ulterioare, cererile de redobândire și acordare a cetățeniei române, data fiind necesitatea unei reorganizari administrativ-institutionale in scopul eficientizarii activitatii Comisiei pentru Cetățenie,
tinand seama de importanta crearii in termen cat mai scurt a unei institutii autonome, cu competente depline in materie de Cetățenie
avand in vedere iminenta unor noi litigii in materia cetățeniei in cazul nerespectarii termenelor legale prevazute pentru solutionarea cererilor in materie de Cetățenie,
in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata,
Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanța de urgență.


Capitolul I - Dispozitii generale


Art. 1
(1) Se infiinteaza Autoritatea Nationala pentru Cetățenie, denumita in continuare Autoritate, institutie publica de interes national, cu personalitate juridica, aflata in subordinea Ministerului Justitiei.
(2) Sediul Autoritatii este in municipiul Bucuresti, str. Petofi Sandor nr. 47, sectorul 1. Schimbarea sediului se poate realiza prin ordin al ministrului justitiei.

Art. 2
Autoritatea este finantata integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Justitiei.

Art. 3
In cadrul Autoritatii functioneaza Comisia pentru Cetățenie, potrivit prevederilor Legii cetățeniei române nr. 21/1991, republicata, cu modificările și completarile ulterioare.


Capitolul II - Scopul, functiile și atributiile principale ale Autoritatii


Art. 4
Autoritatea asigura aplicarea procedurii legale de acordare, redobândire, renuntare și retragere a cetățeniei române.

Art. 5
In realizarea scopului sau fundamental, prevazut la art. 4, Autoritatea are functiile și indeplineste atributiile principale prevazute de prezenta ordonanța de urgență și de alte reglementari in domeniu.

Art. 6
Autoritatea are urmatoarele functii principale :
a) indeplineste prevederile legale cu privire la acordarea, redobândirea, renuntarea și retragerea cetățeniei române ;
b) desfasoara, prin structurile de specialitate, activitate de consiliere cu privire la problemele in materie de Cetățenie, precum și cu privire la drepturile și obligatiile ce decurg din calitatea de cetatean european, in conditiile regulamentului de organizare și functionare stabilit prin ordin al ministrului justitiei ;
c) propune Ministerului Justitiei și participa la elaborarea proiectelor de acte normative care vizeaza domeniul sau de activitate.

Art. 7
Autoritatea are, in desfășurarea activitatii, urmatoarele atributii principale :
a) tine evidenta cererilor de acordare, redobândire, renuntare și retragere a cetățeniei române, alcatuind dosare pentru fiecare caz in parte ;
b) asigura conditiile necesare pentru desfășurarea activitatii Comisiei pentru Cetățenie ;
c) asigura secretariatul Comisiei pentru Cetățenie ;
d) pastreaza și organizeaza arhiva Comisiei pentru Cetățenie ;
e) intocmeste proiectele de ordine ale presedintelui Autoritatii privind acordarea, redobândirea, retragerea și renuntarea la cetatenia romana, precum și proiectele de ordine de respingere a acestor cereri ;
f) redacteaza certificatele de Cetățenie și indeplineste procedura de rectificare a acestora ;
g) asigura solemnitatea depunerii jurământului de credință fata de Romania și pastreaza evidenta persoanelor care au depus juramantul de credinta ;
h) colaboreaza cu autoritati ale administratiei publice centrale și cu institutii internationale cu atributii in domeniul cetățeniei, fiind abilitata sa incheie protocoale de colaborare ;
i) comunica, la cerere, autoritatilor administratiei publice centrale datele referitoare la persoanele care au dobandit, au redobandit sau au pierdut cetatenia romana, potrivit legii ;
j) raspunde solicitarilor cu privire la problemele cu care a fost sesizata, daca intra in sfera sa de competenta ;
k) informeaza cu caracter general publicul cu privire la drepturile cetatenilor romani, inclusiv cele care decurg din calitatea de cetatean european ;
l) asigura participarea personalului la programe de formare și perfectionare profesionala, in limita bugetului aprobat ;
m) realizeaza orice alte obiective corespunzatoare domeniului de activitate al Autoritatii, in limita bugetului aprobat și a planului de activitati.


Capitolul III - Conducerea Autoritatii


Art. 8
(1) Autoritatea este condusa de un presedinte, cu rang de secretar de stat, ajutat de 2 vicepresedinti, cu rang de subsecretar de stat.
(2) Presedintele și vicepresedintii Autoritatii sunt numiti și eliberati din functie prin decizie a primului-ministru. Numirea se realizeaza pentru un mandat cu durata de 4 ani, cu posibilitatea reinnoirii o singura data.
(3) Presedintele este ordonator tertiar de credite.

Art. 9
(1) Presedintele conduce intreaga activitate a Autoritatii, pe care o reprezinta in relatiile cu autoritatile administratiei publice, cu institutiile publice centrale și locale, cu persoanele juridice și fizice române sau straine, precum și in justitie.
(2) In exercitarea atributiilor sale, presedintele emite ordine, decizii și instructiuni, in conditiile legii.
(3) Presedintele are dreptul de a delega atributii, cu exceptia celei de emitere a ordinului pentru acordarea, redobândirea, retragerea sau renuntarea la Cetățenie, care nu poate fi delegata.
(4) In caz de imposibilitate de exercitare a functiei de catre presedinte, ordinul pentru acordarea, redobândirea, retragerea sau renuntarea la Cetățenie va putea fi emis numai de ministrul justitiei.
(5) Starea de imposibilitate a exercitarii functiei se constata prin ordin al ministrului justitiei, la sesizarea presedintelui sau a unuia dintre vicepresedintii Autoritatii.
(6) Vicepresedintii conduc și raspund de activitatea structurilor pe care le coordoneaza.
(7) Vicepresedintii Autoritatii indeplinesc atributiile presedintelui in caz de imposibilitate temporara de exercitare a functiei de catre acesta, cu exceptia cazului prevazut la alin. (4).

Art. 10
Calitatea de presedinte sau de vicepresedinte al Autoritatii este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior, precum și a celor de instruire din cadrul institutiilor de formare profesionala.


Capitolul IV - Organizarea Autoritatii


Art. 11
Organigrama și regulamentul de organizare și functionare ale Autoritatii se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei, in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.

Art. 12
(1) Autoritatea dispune de un aparat administrativ propriu, organizat la nivel de directii, servicii, birouri și birouri teritoriale.
(2) Numarul maxim de posturi la nivelul Autoritatii pentru anul 2010 este de 126 și se va constitui in conditiile art. 19. Dupa data de 1 ianuarie 2010, acest numar poate fi majorat sau diminuat, prin hotarare a Guvernului, in functie de necesitatile Autoritatii, prin reorganizarea acesteia.
(3) Personalul Autoritatii este format din personal de specialitate juridica asimilat judecatorilor și procurorilor in conditiile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor și procurorilor, republicata, cu modificările și completarile ulterioare, functionari publici, functionari publici cu statut special reglementat de Legea nr. 293/2004 privind Statutul functionarilor publici cu statut special din Administratia Nationala a Penitenciarelor, republicata, personal din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, personal din Ministerul Administratiei și Internelor și personal contractual.

Art. 13
Atributiile, sarcinile și raspunderile individuale ale personalului Autoritatii se stabilesc prin fisa postului, pe baza regulamentului de organizare și functionare.


Capitolul V - Dispozitii tranzitorii și finale


Art. 14
Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 98 din 6 martie 2000, cu modificările și completarile ulterioare, se modifică dupa cum urmeaza :

1. Articolul 10^2 se abroga.

2. Articolul 11 va avea urmatorul cuprins :
"Art. 11
Aprobarea cererilor de acordare ori de redobândire a cetățeniei române se face prin ordin al presedintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, pe baza propunerilor Comisiei pentru Cetățenie."

3. Articolul 12 va avea urmatorul cuprins :
"Art. 12
Cererea de acordare sau, dupa caz, de redobândire a cetățeniei române se formuleaza in limba romana, se adreseaza Comisiei pentru Cetățenie și se depune personal sau, in cazuri temeinic justificate, prin mandatar cu procura speciala și autentica la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie, fiind insotita de acte care dovedesc indeplinirea conditiilor prevazute de prezenta lege.
Cererile de redobândire sau de acordare a cetățeniei române intemeiate pe dispozitiile art. 10 alin. 1 și art. 10^1 pot fi depuse și la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale Romaniei.
In cazul in care cererile au fost depuse la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale Romaniei, acestea vor fi trimise de indata Comisiei pentru Cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie."

4. Articolul 13 va avea urmatorul cuprins :
"Art. 13
Comisia pentru Cetățenie, denumita in continuare Comisia, entitate fara personalitate juridica din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie, verifica indeplinirea conditiilor prevazute de lege pentru acordarea, redobândirea, retragerea sau renuntarea la cetatenia romana.
Comisia are un secretariat tehnic constituit in cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie.
Membrii Comisiei și presedintele acesteia se numesc prin ordin al ministrului justitiei, pentru un mandat de 2 ani, și pot fi revocati pe toata durata mandatului prin ordin al ministrului justitiei.
Comisia are activitate permanenta, este formata dintr-un presedinte și din 20 de membri, personal din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie. Lucrarile Comisiei nu sunt publice, se desfasoara in prezenta a cel putin 5 membri și sunt prezidate de presedinte, iar in lipsa acestuia, de catre un membru desemnat de acesta.
Indeplinirea sau, dupa caz, neindeplinirea conditiilor prevazute de lege pentru acordarea ori redobândirea cetățeniei române se constata printr-un raport motivat, care se adopta de Comisie cu votul majoritatii celor prezenti. In caz de paritate, votul presedintelui Comisiei sau al inlocuitorului acestuia este decisiv."

5. La articolul 16, alineatul 1 va avea urmatorul cuprins :
"Art. 16
In cazul in care nu sunt indeplinite conditiile cerute de lege pentru acordarea ori redobândirea cetățeniei, precum și in cazul nepromovarii interviului prevazut la art. 14 alin. 6 ori al neprezentarii, in mod nejustificat, la sustinerea acestuia, Comisia, printr-un raport motivat, propune presedintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie respingerea cererii."

6. La articolul 17, alineatul 2 va avea urmatorul cuprins :
"Raportul, insotit de cererea de acordare ori de redobândire a cetățeniei, va fi inaintat presedintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie."

7. La articolul 18, alineatele 1, 2 și 3 vor avea urmatorul cuprins :
"Art. 18
Presedintele Autorității Naționale pentru Cetățenie, constatand indeplinite conditiile prevazute de prezenta lege, emite ordinul de acordare sau de redobândire a cetățeniei române, dupa caz. Ordinul de acordare sau de redobândire a cetățeniei române se comunica solicitantului, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, de indata, de la data emiterii ordinului.
In cazul in care constata neindeplinirea conditiilor prevazute de lege, presedintele Autorității Naționale pentru Cetățenie respinge, prin ordin, cererea de acordare sau de redobândire a cetățeniei.
Ordinul presedintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie de acordare sau de redobândire a cetățeniei române, respectiv ordinul de respingere a cererii de acordare sau de redobândire a cetățeniei române se comunica, de indata, solicitantului, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire."

8. La articolul 19, alineatele 2, 3 și 4 vor avea urmatorul cuprins :
"In termen de 3 luni de la data comunicarii ordinului presedintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie de acordare sau redobândire a cetățeniei române, persoanele carora li s-a acordat sau care au redobandit cetatenia romana vor depune juramantul de credinta fata de Romania.
Juramantul de credinta se depune in sedinta solemna in fata ministrului justitiei și a presedintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie sau a unuia dintre cei 2 vicepresedinti ai autoritatii delegati in acest sens și are urmatorul continut :

« Jur sa fiu devotat patriei și poporului roman, sa apar drepturile și interesele nationale, sa respect Constitutia și legile Romaniei. »

Dupa depunerea juramantului, Comisia elibereaza certificatul de Cetățenie romana, care va fi intocmit in doua exemplare, semnate de presedintele Autorității Naționale pentru Cetățenie, dintre care un exemplar va fi inmanat titularului. Ambele exemplare ale certificatului contin elemente de siguranta și au aplicate fotografii ale titularului."

9. La articolul 20, alineatele 2, 3 și 4 vor avea urmatorul cuprins :
"Constatarea incetarii efectelor ordinului de acordare sau de redobândire a cetățeniei române fata de persoanele care nu au depus juramantul in conditiile legii se face de catre presedintele Autorității Naționale pentru Cetățenie, la sesizarea directiei de specialitate din cadrul autoritatii, sau, dupa caz, de seful misiunii diplomatice ori al oficiului consular.
Persoana care decedeaza inaintea depunerii jurământului de credință fata de Romania este recunoscuta ca fiind cetatean roman, la cererea succesorilor sai legali, de la data emiterii ordinului presedintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie de acordare sau de redobândire a cetățeniei române, urmand a fi eliberat certificatul de Cetățenie de catre Comisie. Cererea poate fi depusa in termen de un an de la data decesului titularului cererii de acordare sau de redobândire a cetățeniei române.
Persoana care nu poate depune juramantul de credinta fata de Romania din cauza unui handicap permanent sau a unei boli cronice obtine cetatenia romana de la data emiterii ordinului presedintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie de acordare sau, dupa caz, de redobândire a cetățeniei române, pe baza cererii și a inscrisurilor medicale, transmise in acest sens, personal sau prin reprezentantul legal ori conventional cu mandat special, pana la data finalizarii procedurii de acordare sau, dupa caz, de redobândire a cetățeniei. Cererea adresata Comisiei privind eliberarea certificatului de Cetățenie poate fi formulata in termen de un an de la data luării la cunostinta a termenului de depunere a jurământului de credință.
Nedepunerea cererii in termenul de un an atrage incetarea efectelor ordinului presedintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie de acordare sau de redobândire a cetățeniei române."

10. La articolul 30, alineatele 4, 5 și 8 vor avea urmatorul cuprins :
"Presedintele Autorității Naționale pentru Cetățenie dispune, prin ordin, aprobarea sau, dupa caz, respingerea cererii de renuntare la cetatenia romana, pe baza raportului Comisiei, prin care aceasta constata indeplinirea sau neindeplinirea conditiilor prevazute la art. 26.
Ordinul presedintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie de aprobare sau, dupa caz, de respingere a cererii de renuntare la cetatenia romana se comunica solicitantului, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire.

Dovada renunțării la cetățenia română se face cu adeverința eliberata de secretariatul Comisiei, pentru persoanele cu domiciliul in Romania, ori de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Romaniei, pentru persoanele cu domiciliul sau resedinta in strainatate, in baza ordinul presedintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie."

11. La articolul 31, alineatele 4, 5, 6 și 8 vor avea urmatorul cuprins :
"In cazul in care constata indeplinirea sau, dupa caz, neindeplinirea conditiilor legale de retragere a cetățeniei române, Comisia va propune presedintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, printr-un raport motivat, aprobarea retragerii cetățeniei române sau, dupa caz, respingerea sesizarii.
Presedintele Autorității Naționale pentru Cetățenie, constatand indeplinite conditiile prevazute de lege, emite ordinul de retragere a cetățeniei române, respectiv de respingere a sesizarii de retragere a cetățeniei, in cazul in care constata neindeplinirea conditiilor prevazute de lege.
Ordinul presedintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie de admitere sau de respingere a sesizarii de retragere a cetățeniei se comunica persoanei in cauza, precum și persoanei care a facut sesizarea, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire.


Pierderea cetățeniei române prin retragere are loc la data emiterii ordinului presedintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie de aprobare a retragerii cetățeniei române."

Art. 15
Articolul II din Legea nr. 354/2009 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 36/2009 pentru modificărea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 781 din 16 noiembrie 2009, se modifică dupa cum urmeaza :
"Art. II
Incepand cu data de 1 ianuarie 2010, in vederea înregistrării cererilor de redobândire sau acordare a cetățeniei române, formulate in temeiul dispozitiilor art. 10^1 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicata, cu modificările și completarile ulterioare, se vor infiinta birouri teritoriale in subordinea Autorității Naționale pentru Cetățenie."

Art. 16
In anul 2010, paza sediilor Autoritatii, a bunurilor și a valorilor apartinand acestora, supravegherea accesului și mentinerea ordinii interioare necesare desfasurarii normale a activitatii in aceste sedii se asigura, in mod gratuit, de catre Jandarmeria Romana, prin structurile sale specializate.

Art. 17
Cererile de acordare, redobândire, renuntare sau retragere a cetățeniei române aflate in curs de solutionare la Directia Cetățenie din cadrul Ministerului Justitiei se transfera Autoritatii, iar solutionarea acestora se va realiza potrivit procedurii prevazute de Legea nr. 21/1991, republicata, cu modificările și completarile ulterioare, astfel cum a fost modificăta prin prezenta ordonanța de urgență.

Art. 18
(1) Cheltuielile aferente personalului și posturilor preluate de Autoritate de la Ministerul Justitiei vor fi alocate din bugetul Ministerului Justitiei in bugetul Autoritatii.
(2) Pentru posturile preluate prin transfer potrivit art. 19 alin. (2), cheltuielile de personal aferente vor fi redistribuite pe baza de protocol incheiat intre Ministerul Administratiei și Internelor si, respectiv, Ministerul Afacerilor Externe cu Ministerul Justitiei, din bugetul acestora in bugetul Ministerului Justitiei, pentru Autoritate.
(3) Cheltuielile necesare pentru functionarea Autoritatii, altele decat cele prevazute la alin. (1) și (2), vor fi alocate din bugetul Ministerului Justitiei, in limita sumei de 766 mii lei. Echipamentele informatice, mobilierul, aparatura birotica, precum și alte active vor fi transferate, prin protocol de predarepreluare, din gestiunea Ministerului Justitiei in gestiunea Autoritatii.
(4) Cheltuielile care depasesc sumele alocate potrivit alin. (1)—(3) se vor asigura prin redistribuirea din bugetele altor ordonatori de credite bugetare sau din Fondul de rezerva bugetara, prin hotarare a Guvernului.
(5) Se autorizeaza Ministerul Finantelor Publice ca, la propunerea ordonatorilor principali de credite bugetare, inclusiv pe baza protocoalelor prevazute la alin. (2), sa introduca modificările corespunzatoare in volumul și in structura bugetelor acestora.

Art. 19
(1) Prin reorganizarea Ministerului Justitiei și constituirea Autoritatii, personalul incadrat la Directia Cetățenie din Ministerul Justitiei, precum și posturile aferente acestuia vor fi preluate de Autoritate.
(2) Posturile ramase vacante in urma aplicarii alin. (1) pot fi ocupate, prin transfer, de personal din cadrul Ministerului Justitiei, Ministerului Administratiei și Internelor și al Ministerului Afacerilor Externe, in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.
(3) Dupa aplicarea alin. (1) și (2), Ministerul Justitiei va organiza concurs, in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, pentru ocuparea posturilor ramase vacante pentru anul 2010.
(4) Pana la operationalizarea Autoritatii, procedura de acordare, redobândire, retragere sau renuntare la Cetățenie, precum și orice alte aspecte care decurg din functionarea Autoritatii vor fi asigurate prin Directia Cetățenie si, dupa caz, prin alte directii de specialitate ale Ministerului Justitiei.
(5) In mod exceptional, atunci cand nu sunt ocupate potrivit alin. (1)—(3), posturile din cadrul Autoritatii pot fi ocupate și prin detasare de personal din cadrul Ministerului Justitiei, Ministerului Administratiei și Internelor și al Ministerului Afacerilor Externe.

Art. 20
Guvernul va asigura, pe parcursul anului 2010, un nou sediu care sa permita desfășurarea activitatii Autoritatii, odata cu extinderea personalului potrivit art. 12 alin. (2).

Art. 21
Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 98 din 6 martie 2000, cu modificările și completarile ulterioare, precum și cu modificările și completarile aduse prin prezenta ordonanța de urgență, se va republica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, dandu-se textelor o noua numerotare.





Materialul de fata reprezinta o prelucrare și formatare neoficiala a prevederilor oficiale, avand la baza texte publice preluate de la : Monitorul Oficial

Referințe suplimentare
Lege 354/2009 privind aprobarea OUG nr. 36/2009 pentru modificărea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991. Legea nr. 354/2009
Legea nr. 171/2009 privind aprobarea OUG nr. 147/2008 pentru modificărea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991
HG nr. 516/2009 pentru modificărea HG nr. 839/2006 privind forma și continutul actelor de identitate, ale autocolantului privind stabilirea resedintei și ale cartii de imobil
OUG nr. 36/2009 pentru modificărea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, ordonanța de urgență 36/2009
Ordin nr. 962/2009 pentru modificărea Regulamentului de punere in aplicare a Legii notarilor publici și a activitatii notariale nr. 36/1995, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 710/C/1995, și a Regulamentului de organizare și desfășurare a
OUG nr. 147/2008, ordonanța de urgență pentru modificărea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991
Legea nr 21/1991 republicata in 2000, legea cetățeniei române
ordonanța de urgență nr. 87/2007 pentru modificărea Legii cetățeniei române nr. 21/1991
Lege privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 87/2007 pentru modificărea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, lege nr. 70/2008

O petiție pe teme demografice și un răspuns evaziv

De la: Dan Culcer <dan.culcer@gmail.com>
Data: 23 septembrie 2010, 18:24
Subiect: Excelenței Sale, Președintele României, Traian Băsescu
Către: procetatean@presidency.ro




Expeditor
Dan Culcer, ziarist, 16, res, Les Nouveaux Horizons,
78990 ELANCOURT, France

Excelenței Sale, Președintele României, Traian Băsescu

Excelență,

Prin D E C I Z I A  Nr.2 / 13.01.09 ați înființat Comisia Prezidenţială pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice din România. Atenția pe care o acordați acestui domeniu mă îndreptățește să vă adresez următorul mesaj. Cu atât mai mult că în raportul Comisiei nu se fac referiri la fenomenul mai jos descris de documentul anexat.

Sunt ziarist român, stabilit în străinătate în 1987, președintele Association des Journalistes Roumains-Ouest.
In această calitate, în cadrul investigației ziaristice pe care o fac, vă rog să aveți bunăvoința de a-mi răspunde la întrebarea : care dintre afirmațiile privind o importantă mișcare demografică, conținute în documentul reprodus mai jos, emis în 2005 de Uniunea VATRA ROMÂNEASCĂ, LIGA pentru COMBATEREA ANTI – ROMÂNISMULUI și ASOCIAŢIA VETERANILOR DE RĂZBOI, au o bază reală, dacă există o asemenea bază.
Acuza de trădare adusă unor actuali sau foști guvernanți este prea gravă ca să nu fie luată în seamă. Care sunt măsurile luate de organele competente pentru a analiza acest document și consecințele celor afirmate de redactorii lor?
În ce mă privește am studiat înscrisurile din MONITORUL OFICIAL al României din ultimii ani și am găsit o situație care, fără să o pot cuantifica, corespunde unei evidente mișcări de recuperare a cetățeniei române de către foști cetățeni români, de diferite origini etnice, dintre care mulți sunt actualemente cetățeni ai statului Israel.
Evident, în cadrul legii privind cetățenia obținută prin locul nașterii, toate persoanele născute în România sunt îndreptățite să beneficieze de această cetățenie obținută la naștere prin dreptul solului.
Aș dori o explicație și indicarea motivației precise, așa cum a fost ea expres expusă în momentul  legiferării în Parlament, privind faptul că aceste recuperări de cetățenie nu mai sunt de la o vreme publicate în MONITORUL OFICIAL.
SE comunică pe situl Monitorului Oficial că nu se mai publică în Monitor, citez  :
    •    « cererea de dobândire/redobândire a cetăţeniei române şi cererea de renunţare la cetăţenia română, conform Ordonanţei de Urgenţă nr. 147/2008 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 765/13.11.2008)»
De ce a fost nevoie de o ordonanță de urgență pentru a stabili o astfel de procedură de nepublicare? În consecință nici o opoziție eventuală nu se poate manifesta, în cazul în care aceasta ar avea o îndreptățire legală, acțiunea de redobândire a cetățeniei fiind astfel secretă și necontestabilă, deși există situații în care cetățenia poate fi neacordată, retrasă sau contestată.
Citez din Legea cetățeniei,
Art. 8. – (1) Cetatenia romana se poate acorda, la cerere, persoanei fara cetatenie sau cetateanului strain, daca indeplineste urmatoarele conditii:
a) s-a nascut si domiciliaza, la data cererii, pe teritoriul Romaniei sau, desi nu s-a nascut pe acest teritoriu, domiciliaza in conditiile legii pe teritoriul statului roman de cel putin 8 ani sau, in cazul in care este casatorit si convietuieste cu un cetatean roman, de cel putin 5 ani de la data casatoriei;
b) dovedeste, prin comportament, actiuni si atitudine, loialitate fata de statul roman si declara ca nu intreprinde sau sprijina si nici in trecut nu a intreprins sau sprijinit actiuni impotriva ordinii de drept ori a sigurantei nationale;
c) a implinit varsta de 18 ani;
d) are asigurate in Romania mijloace legale pentru o existenta decenta, in conditiile stabilite de legislatia privind regimul strainilor;
e) este cunoscut cu o buna comportare si nu a fost condamnat in tara sau in strainatate pentru o infractiune care il face nedemn de a fi cetatean roman;
f) cunoaste limba romana si poseda notiuni elementare de cultura si civilizatie romaneasca, in masura suficienta pentru a se integra in viata sociala;
g) cunoaste prevederile Constitutiei Romaniei si imnul national.
Aceleași condiții mai sus precizate se aplică și redobândirii cetățeniei pierdute sau retrase în condițiile stipulate de lege.
Modificările demografice pe care aceste recuperări le implică au fost studiate și prevăzute probabil. Acest domeniu face parte din responsabilitățile statului de drept și ale Dv ca Președinte. Aș dori să mă informați în ce mod se reflectă acest fenomen în activitatea Dv, sau să-mi indicați sursele oficiale la care pot accede pentru a afla aceste date de interes public, inclusiv cele privind lucrările, evenual concluziile Comisiei înființate de Dv. în 2009.
Acum, când mișcările de migrație intra-europeană sunt în discuție și provoacă polemici internaționale, un astfel de flux actual sau viitor de populație nu va trece neobservat.
Vă rog să îmi indicați, în calitatea mea de ziarist, care sunt bazele de informații obiective la care am acces pentru a verifica adevărul sau falsul situației invocate în documentul reprodus infra.
Cu toată stima, în așteptarea unui răspuns în termen legal, al Dv.

Dan Culcer, ziarist, redactor al revistei Asymetria, președinte ale Association des Journalistes Roumains-Ouest, Franța.


Document de referință (anexat)
« Apelul Românilor către oamenii de bună credinţă din lumea largă, scriitori, artişti, savanţi, lideri de opinie şi conştiinţă civilă,  guvernele şi parlamentele de pretutindeni,organizaţiile internaţionale preocupate de pacea şi securitatea lumii, către credincioşii şi ierarhii tuturor religiilor, pentru a le aduce la cunoştinţă o fărădelege de o gravitate maximă pentru viitorul planetei noastre, o veritabilă crimă împotriva umanităţii pentru care se fac vinovate acele organizaţii şi instituţii ale comunităţii evreieşti care au conceput şi pun în aplicare proiectul de încetăţenire şi strămutare în România a unui milion de evrei, fără ştirea şi fără acordul poporului român.
Deja, în momentul de faţă, peste 500.000 (cinci sute de mii) de evrei au devenit cetăţeni români, cu toate drepturile acordate de acest statut, inclusiv dreptul la proprietate, iar românii nu ştiu nimic despre această invazie.
Considerăm că ne aflăm în faţa unui act de agresiune la adresa statului şi a poporului român, o agresiune cu totul atipică, nemaiîntâlnită, fără precedent în analele istoriei, în experienţa politicii consumate până azi la nivel planetar. Legislaţia românească şi internaţională nu a putut preconiza şi lua în calcul modalitatea perfidă şi laşă, cinică şi neruşinată pe care au imaginat-o strategii evreimii mondiale. De aceea considerăm că este cu totul îndreptăţit ca, în viitorul cel mai apropiat, legislaţia din România şi cea internaţională să emită legi şi măsuri cu caracter retroactiv pentru a respinge şi anihila consecinţele acestei invazii. În momentul de faţă nu putem aprecia cine este, din punct de vedere juridic, autorul agresiunii, al planului, deopotrivă ticălos şi iresponsabil, de strămutare în România a unui număr de evrei suficient de mare pentru a provoca în România o catastrofă apocaliptică, un genocid anti-românesc, pe cât de discret, pe atât de eficient.

Strategia acestui proiect criminal este următoarea:
Cu concursul guvernelor de după 1990 şi al principalelor mijloace de informare în masă (ziare, posturi radio-tv) din România, care cenzurează toate ţările şi informaţiile tangente la acest subiect, încetăţenirea evreilor se face în secret, în cea mai mare taină;
În prima fază, evreii încetăţeniţi nu se grăbesc să se instaleze în România, dar au grijă să cumpere toate valorile imobiliare (apartamente, case, terenuri, spaţii comerciale, de producţie etc.) accesibile. De câţiva ani buni, piaţa imobiliară din România a devenit monopolul unor firme evreieşti.
La început, se vor stabili în România evreii în vârstă, în ideea că vin să-şi trăiască ultimii ani de viaţă în România, să-şi cheltuiască pensia în România, ceea ce pentru mulţi români naivi va face suportabilă şi chiar tentantă ideea „revenirii” evreilor în România.
Ulterior, când se va împlini numărul (un milion) de evrei care şi-au luat a doua sau a treia cetăţenie în România, iar controlul evreilor asupra instituţiilor publice din România va fi deplin, evreii vor veni cu toţii „acasă”, în proprietăţile lor, fără să existe nici un temei legal pentru a li se interzice să devină astfel o minoritate etnică suprapusă întregii societăţi româneşti.
În felul acesta se ajunge la situaţia din 1939, când circa două milioane de evrei alcătuiau minoritatea etnică cea mai numeroasă şi mai înstărită din România, care domina şi controla comerţul, finanţele şi industria din România. Procedeele necinstite folosite de cei mai mulţi evrei pentru a ajunge la acest statut de privilegiaţi îi făcuseră pe evrei să devină minoritatea etnică cea mai primejdioasă şi mai greu de suportat, mai antipatică, pentru toţi ceilalţi locuitori ai României.
Scopul final al proiectului Israel în România este instituirea unui control deplin asupra României şi deposedarea în fapt a românilor de teritoriul lor naţional. Beneficiind de experienţa căpătată în Palestina, liderii evrei au adoptat pentru România o strategie diferită, dar cu acelaşi ţel: uzurparea drepturilor pe care românii le au în ţara lor şi asupra ţării lor.
Bănuim că şantajul a fost mijlocul prin care guvernanţii noştri şi principalii lideri din mass-media au fost constrânşi să devină complici la un proiect anti-românesc atât de infam şi de iresponsabil, care ne pune pe noi, românii, în faţa celei mai mari primejdii cu care ne-a confruntat vreodată istoria.
Avem chiar motive să credem că scopul în care s-a produs răsturnarea regimului politic în decembrie 1989 a fost să se obţină astfel condiţiile propice pentru implementarea acestui proiect, criminal sub toate aspectele.
Se leagă de acest proiect cam tot ce s-a petrecut în România după 1990, ca fenomen social-economic de anvergură majoră, precum:
depopularea României prin:
— plecarea în străinătate a câtorva milioane de şomeri români. Prin legi şi măsuri aberante, aceştia sunt determinaţi să nu se mai întoarcă în România;
— încurajarea tinerilor să emigreze definitiv din România, guvernanţii noştri nefiind deloc preocupaţi să le ofere tinerilor vreo speranţă că s-ar putea realiza în România;
— descurajarea familiei şi a natalităţii. În mod vizibil, cei vizaţi sunt românii majoritari;
— prăbuşirea sistemului de sănătate, a asistenţei medicale pentru copii în mod special;
— declinul sever al nivelului de trai;
— propaganda anti-românească, antinaţională, la care este angrenată toată mass-media, urmărind descurajarea şi deprecierea sentimentului naţional, a ataşamentului la valorile româneşti, la viitorul neamului românesc;
— aşa-zisa democratizare a României şi aşa-zisul pluralism politic instituit după 1990, prin care asupra Parlamentului României şi a vieţii politice s-a instaurat un veritabil monopol exercitat de câteva partide, toate provenite din grupul de conspiratori care au organizat aşa-zisa Revoluţie din Decembrie 1989. Deloc întâmplător, în fruntea loviturii de stat şi a ceea ce a urmat s-au aflat Ion Iliescu (...), Silviu Brucan (...), Petre Roman (...), [...]
— aşa-zisa privatizare, care a diminuat drastic potenţialul economic al României prin distrugerea sau înstrăinarea bunurilor. Privatizarea nu s-a făcut în beneficiul celor care, prin truda şi talentul lor, au acumulat imensele bogăţii deţinute de statul român în 1990. Ci economia României s-a privatizat în beneficiul unor firme străine, cele mai multe aflate în proprietatea de facto a unor evrei;
— acuzaţia de holocaust adusă românilor. Intens susţinută mediatic, acuzaţia de holocaust urmăreşte inducerea în mintea românilor, în mentalul comunitar, a unui sentiment de vinovăţie naţională faţă de evrei, sentiment care să-i determine pe români să accepte imigrarea în România a sute de mii de evrei ca pe o şansă de a-şi răscumpăra astfel greşelile trecutului, crimele săvârşite de părinţii noştri... Crime imaginate de strategii sionismului, niciodată săvârşite de români.

Trebuie ştiut că acest scenariu, apocaliptic pentru poporul român, este cunoscut şi acceptat de marile cancelarii ale lumii, de guvernele din Uniunea Europeană şi NATO, care de 15 ani tolerează şi acceptă ca România să fie guvernată de o bandă de indivizi taraţi sufleteşte, cinici şi corupţi, vânzători de neam şi ţară, vinovaţi de uriaşe delapidări şi chiar de crime propriu-zise, infractori uşor de şantajat şi de manipulat de cei care deţin probele acestor fărădelegi. De ani de zile, clasa noastră politică se află la ordinul celor care au pus la cale acest program de de-românizare şi aneantizare a României. Acest program, aflat azi în plină desfăşurare, se apropie de momentul în care nu va mai putea fi stopat şi împiedicat să-şi atingă funestul scop, să producă efectele catastrofale dorite de iniţiatorii săi.

Românii, care şi-au pus întotdeauna nădejdea în bunele intenţii ale Occidentului, sunt încă o dată trădaţi şi minţiţi de Occidentul democratic. Dovada cea mai întristătoare s-a produs în octombrie 2003, când, la referendumul pentru Constituţie, poporul român a respins categoric noua Constituţie, ceea ce nu i-a împiedicat pe guvernanţi, pe parlamentari, practic toată aşa-zisa clasă politică, să declare aprobată noua Constituţie. Occidentul democratic nu a avut nimic de obiectat la felul scandalos şi neruşinat în care guvernanţii de la Bucureşti au încălcat legile cele mai elementare ale democraţiei, ale statului de drept! Protestele românilor nu au avut nici un ecou în Occident.

Afirmăm cu toată tăria că prevederile acestei constituţii, pe baza cărora se va încerca a se legitima invadarea României de către evrei, nu au primit votul românilor, al electoratului din România, drept care poporul român are rezervat dreptul de a contesta oricând tot ce s-a petrecut în România în consecinţa referendumului fraudat în octombrie 2003, inclusiv dreptul de a contesta şi interzice prezenţa în România a evreilor încetăţeniţi după 1990 prin abuz şi înşelăciune.

Mai mult chiar: se ştie acum să aşa-zisa „revoluţie anticomunistă” din decembrie 1989 a fost o lovitură de stat, cu caracter anti-românesc, anti-naţional şi anti-democratic, pusă la cale, prin bună înţelegere şi colaborare, de forţele malefice ale KGB şi ale serviciilor secrete apusene. Ceea ce ne îndreptăţeşte pe noi, românii, să contestăm şi să anulăm orice efect al evenimentelor din decembrie 1989 pe care îl vom considera că aduce prejudicii drepturilor noastre de stat şi popor suveran, drepturilor noastre de proprietate asupra teritoriului naţional şi a avuţiei naţionale.

Ţinem să se ştie de toată lumea că proiectul Israel în România nu este o idee nouă, recentă, ci constituie una dintre primele variante imaginate de strategii evreimii mondiale, la mijlocul secolului al XIX-lea, pentru viitorul stat al evreilor. Acel proiect, numit de istorici „Planul Cremieux-Peixotto” viza teritoriul României şi al provinciei Galiţia. După cum se ştie, evoluţia evenimentelor din Palestina contrazice previziunile celor care au fondat Israelul în 1948. E foarte probabil că din această cauză liderii evrei caută acum o soluţie alternativă sau complementară pentru teritoriul actual al statului evreiesc. Strategia nouă pe care au conceput-o este mult mai subtilă şi mai insidioasă decât cea aplicată în Palestina şi urmăreşte atât anihilarea fizică a românilor, cât şi anihilarea capacităţii românilor de a reacţiona în mod solidar şi coerent la această agresiune imundă, laşă, nedemnă, degradantă pentru condiţia umană. Agresiunea evreiască se bazează pe complicitatea criminală a liderilor politici, în frunte cu cei trei preşedinţi de după 1990, precum şi pe trădarea ziariştilor, îndeosebi a directorilor şi proprietarilor de mass-media, ziare şi posturi radio-tv, a celor mai mediatizaţi lideri de opinie.

Acestor trădători de ţară le atragem atenţia că încă mai au posibilitatea să-şi revină şi să demaşte procedeele prin care au fost forţaţi să acţioneze împotriva neamului lor, să repare astfel prejudiciul adus Ţării şi să-şi recapete demnitatea de om.

Aceeaşi acuzaţie – trădare de ţară – o aducem şi liderilor comunităţii evreilor din România, care au neruşinarea de a susţine în continuare că evreii din România sunt o comunitate de 6-7ooo de membri, pe cale de a se stinge. În felul acesta ei se fac complici la agresiunea atât de murdară şi de laşă abătută asupra României. Aşteptăm ca evreii din România, care nu agreează şi nu susţin proiectul incriminat, care-şi dau seama de consecinţele acestui proiect demenţial, să-şi facă publică atitudinea.

Avertizăm comunitatea internaţională asupra faptului că proiectul Israel în România pune poporul român în situaţia de legitimă apărare şi îndreptăţeşte pe fiecare român la orice reacţie defensivă şi pedepsitoare faţă de invadatori şi faţă de complicii acestora.
Apelul nostru, adresat comunităţii internaţionale, merge şi spre evreii normali de pretutindeni, acei evrei care trăiesc şi gândesc ca nişte oameni, în respectul valorilor umane consacrate de istoria şi tradiţia tuturor popoarelor, în cultul demnităţii şi al excelenţei fiinţei umane.

Sperăm că factorii responsabili, persoane şi instituţii, vor utiliza toate pârghiile de care dispun pentru a-i determina pe liderii evreimii mondiale să înţeleagă că este în interesul evreilor să adopte un comportament raţional, corect, demn şi responsabil, şi să nu se amăgească, din nou, cu calcule şi strategii falimentare, pe cât de păguboase pentru toată lumea, pe atât de ruşinoase şi de degradante pentru evrei.

Răspunderea pentru ceea ce va urma aparţine integral celor care au conceput proiectul Israel în România şi celor care colaborează într-o formă sau alta la derularea acestuia. Dumnezeu să nu-i ierte!

Uniunea VATRA ROMÂNEASCĂ
LIGA pentru COMBATEREA ANTI – ROMÂNISMULUI
ASOCIAŢIA VETERANILOR DE RĂZBOI

Bucuresti, 15 iunie 2005»
Finele documentului citat

--
Dan Culcer
scriitor, ziarist

Răspunsul Presedintelui României, domnul Traian Băsescu la petitia nr.28471 a lui Dan Culcer

Public întâi răspunsul și apoi petiția, ca să ușurez lectura pe blog. Orice cititor al petiției mele va observa că nu mi se răspunde la chestiunea privitoare la consecintele imposibilității de a se face opoziție legală la naturalizări ilegale.Dan Culcer

procetatean@presidency.ro

 Către Dan Culcer












 Petitia nr.28471
Data: 27-10-2010

 Stimate domnule Dan Culcer,

Va multumim pentru scrisoarea adresata Presedintelui României, domnul Traian Basescu.

Referitor la aprecierile dvs. din continutul mesajului transmis, facem urmatoarele precizari.

În primul rând va relevam motivarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 147/2008 pentru modificarea si completarea Legii cetateniei române 21/1991, respectiv "Având în vedere necesitatea îmbunătătirii procedurii de acordare si pierdere a cetăteniei române si importanta solutionării cu celeritate de Comisia pentru cetătenie a cererilor de dobândire si pierdere a cetăteniei române,

luând în considerare hotărârile judecătoresti definitive si irevocabile si iminenta unor noi litigii în materia cetăteniei,

văzând si dificultătile rezultate din practică în această materie, ca o consecintă a unui vid legislativ pentru anumite situatii,

tinând cont de importanta acordării unei protectii legislative eficiente minorilor,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă."

În al doilea rând, în ceea ce priveste afirmatia dvs. potrivit careia "am studiat înscrisurile din MONITORUL OFICIAL al României din ultimii ani si am gasit o situatie care, fara sa o pot cuantifica, corespunde unei evidente miscari de recuperare a cetateniei române de catre fosti cetateni români, de diferite origini etnice, dintre care multi sunt actualmente cetateni ai statului Israel", fara a avea pretentia ca am studiat respectiva problema, consideram ca cele mai multe cereri de redobândire a cetateniei române vin din Republica Moldova.

Cu siguranta, o situatie mai exacta va poate fi furnizata, potrivit competentelor, de catre Autoritatea Nationala pentru Cetatenie.

Consilier de Stat
Gabriel-Cristian Piscociu

Afacerea Culcer Dan contra Puia Rodica și Puia Carol. O plângere penală nejudecată

Textul de mai jos a fost publicat pe Internet în paginile blogului meu, Jurnalul unui vulcanolog, la adresa http://jurnalulunuivulcanolog.blogspot.com/2010/12/afacerea-culcer-dan-contra-puia-rodica.html

Il trimit spre luare la cunoștință unei familii de potlogari, formată din Carol și Rodica Puia. Ca să știe că necinstea lor nu va rămâne nepedepsită moral, fiind făcută publică.

Am luat hotărârea să procedez astfel pentru trei motive :
1. Fiindcă justiția română a fost incapabilă să analizeze situația cu obiectivitate și echilibru, să apere proprietatea mea, așa cum o cere constituția în numele căreia acționează, preferînd să refuze judecata în fond și ascultarea martorilor, cercetarea probelor documentare, în numele unui formalism juridic inacceptabil. Poliția, prin reprezentanții ei locali, a tergiversat ancheta ani de zile.
2. Arhivele Comisiei de patrimoniu a județului Mureș în care se aflau documentele privind istoricul acestei situații au fost pierdute, distruse intenționat sau din neglijență. In orice caz, la cererea mea din 2009, mi s-a răspuns că nu se găsesc documentele solicitate de mine, deși ele existau în 1992, cînd am obținut unele fotocopii.
3. Familia Puia refuză să-mi comunice cui au vîndut, fără acordul meu, tablorile depuse de mine la plecarea în exil, adică în 1987. Pretextează că le-ar fi frică, fiindcă ar fi fost amenințați de către interemediarul care a facilitat cumpărarea ilegală, persoană care ar fi fost funcționar al Comisiei de patrimoniu.
In aceste condițiii singura cale de care dispun pentru a solicita mărturia unor persoane eventual cunoscătoare ale împrejurărilor în care s-a desfășurat vînzarea fără drept de proprietate a unor tablouri susceptibile a aparține patrimoniului național este publicarea pe Internet a acestor informații și așteptarea unor reacții eventuale.


Dan Culcer,
Elancourt, 15 martie 2011/Franța

Public aici în completarea amintirilor și documentelor despre această afacere urâtă, de mișelie cu ștaif, o plângere penală care a fost depusă de avocatul meu. Încă o acțiune care nu a fost niciodată judecată în fond sub pretextul depășirii termenelor, ca și cum am fi trăit între 1987 și 1992, într-o veritabilă democrație, când de fapt aveam o justiție fără memorie și practici dintre cele mai bizare. Atunci, în 1992 am înțeles că familia Puia refuză să-mi restituie bunurile pe care le încredințasem lor spre păstrare, bunuri de care au dispus ca și cum ar fi fost ale lor. Si de atunci mă tot plâng iar poliția ca și procuratura evită să asculte martorii propuși.
Elancourt, 7 decembrie 2010
Dan Culcer

CĂTRE 
JUDECĂTORIA TG. MUREȘ


DOMNULE PREȘEDINTE

Subsemnatul CULCER DAN, cu domiciliul ales pentru acest proces in Tg. Mures, str. Franz Liszt, nr. 3, jud. Mures, prin avocat Viorel Gorea, formulez prezentare


 P L Â N G E R E   P E N A L Ă 


împotriva inculpaților PUIA CAROL si PUIA RODICA, ambii domiciliați în Tg. Mures, Aleea Carpați, nr. 31, etaj 6, ap. 66, jud. Mureș, rugându-va să binevoiți a dispune dupa cum urmează:

1. Condamnarea inculpaților pentru săvârșirea infracțiunii de abuz de încredere, faptă prevazută  și pedepsită de art. 213 cod penal.

2. Obligarea inculpaților să îmi restituie, în natură, bunurile indicate în motivarea prezentei plângeri (19 lucrari și obiecte de arta plastică). In cazul în care restituirea în natură este imposibilă, mă constitui parte civilă pentru suma de 10 000 euros.
3.Cu cheltuieli de judecata.
MOTIVE:



In fapt, subsemnatul am emigrat, legal, in Franta in cursul anului 1987. Una din conditiile cerute, la acel moment, persoanei care isi stabilea domiciliul in alta tara era sa prezinte o adeverinta emisa de autoritatile competente potrivit careia a rezolvat, in conditiile prevazute de lege, situatia bunurilor sale cu valoare de patrimoniu. Urmare a cererii exprese a acestor autoritati, am fost obligat sa predau toate obiectele considerate ca fiind susceptibile de a avea valoare de patrimoniu unui custode cu domiciliul in Romania, care sa prezinte garantiile necesare cerute de legislatia care reglementa regimul operelor de arta de acest fel. De altfel, aceasta este procedura si la momentul de fata, cunoscut fiind faptul ca legislatia romana in vigoare interzice iesirea din tara a bunurilor cu valoare de patrimoniu. Intreaga procedura de predare primire se facea la sediul si in prezenta reprezentantilor Oficiului Judetean pentru Patrimoniul Cultural National. In consecinta, subsemnatul si inculpatii ne-am prezentat la sediul acestui oficiu, s-au intocmit procesele verbale de predare primire care au fost semnate de toti cei implicati, de reprezentantii autoritatilor si de  alti martori. Toate bunurile cu privire la care era necesara aceasta procedura (lista cuprindea si alte obiecte, nu doar cele 19 tablouri pe care le pretind prin plangerea de fata) au fost predate inculpatilor. Aceste fapte sunt consemnate in actul intitulat “Declaratie”, incheiat la 8 iulie 1986 la sediul  Oficiului Judetean pentru Patrimoniul Cultural National, semnat de subsemnatul, de reprezentantii Oficiului si in care se face mentiune (de catre functionarii competenti) ca o parte din bunurile mentionate au fost predate inculpatului Puia Carol.
Mentionam că, faptul predării-primirii bunurilor de către inculpatul Puia Carol este confirmat chiar de propria sa “Declarație” dată la același Oficiu la data de 6 iulie 1987, act in care sunt menționate bunurile pe care eu i le-am predat în detenție.

Important de reținut este faptul ca ceea ce s-a întamplat între mine –persoana care preda bunurile de patrimoniu– și custodele ales ERA DOAR UN TRANSFER AL DETENTIEI SI NU AL PROPRIETĂȚII ASUPRA ACESTOR BUNURI. Aceasta a fost întelegerea dintre mine și inculpați iar legea nu obligă la nimic în acest sens; cu alte cuvinte, eram obligat DOAR să nu scot acele bunuri din țară nu și la instrăinarea lor.

Intrucât aveam încredere în inculpați, le-am predat o serie de bunuri susceptibile de a avea valoare de patrimoniu întelegându-ne ca ei să mi le păstreze, să le conserve corespunzator și, atunci când va fi posibil, să mi le restituie.

Încrederea mi-a fost, din păcate, grav inșelată așa cum se va vedea în continuare.
O perioadă destul de lungă de timp, după decembrie 1989, nu am avut posibilitatea să revin legal în țară. In 1987 obținusem statut de refugiat politic în Franța. Intre 1990 si 1992 aveam încă statut de refugiat politic, împrejurare care mă impiedica să părăsesc Franța, deoarece aș fi ajuns in situatia de a pierde dreptul de a obține cetățenia acestei țări. Dupa 1992, cand aș fi avut dreptul să călătoresc în țară, nu am avut posibilitati materiale pentru a o face, sau nu am reusit sa fiu primit de inculpați, sub motiv că Puia Carol e bolnav. In plus, obținerea avizelor și autorizatiilor necesare pentru exportul unor bunuri din cele lăsate in țară, ar fi presupus cheltuieli foarte mari de timp și bani pe care, la momentul respectiv, nu mi le permiteam. Au intervenit și problemele mele de sănătate. Am trimis însă, repetat, la inculpați emisarii mei personali, printre care Moraru Cornel, pe care l-am încredințat să organizeze recuperarea  bunurilor, obtinerea acordului de export pentru cărtile depuse la inculpați.

Abia in cursul anului 1999 am avut posibilitatea de a începe demersuri directe si insistente pentru a îmi recupera bunurile. Câteva dintre acestea mi-au fost restituite anterior de către inculpați (dosare cu acte personale, câteva sute de cărti pe care inculpații le transferaseră, din motive de spațiu, fiicei Rodicăi Puia, unele obiecte de pe listele întocmite de oficiul de patrimoniu), astfel încât am continuat să purtăm discutii doar cu privire la cele 19 picturi si obiecte. Sub diferite pretexte, inculpații amânau predarea bunurilor. La succesivele mele scrisori nu am primit nici un raspuns scris. 
În aceste condiții, la 20 mai 2004 le-am expediat inculpaților o notificare, prin executorul judecătoresc, prin care le solicitam o întalnire, la 3 iunie 2004, în vederea rezolvării potentialului litigiu. Intrucât nu au raspuns, in nici un fel, acestei solicitari am formulat o plângere penala, acuzându-i de săvărșirea infractiunii de abuz de încredere.
Plângerea mea a facut obiectul dosarului 5853/2004 al Judecatoriei Tg. Mureș și a fost soluționată prin sentința penală nr. 1657/2004, în sensul incetării procesului penal in baza art. 11 pct. 2 lit. b cod procedura penala raportat la art. 10 lit. f cod procedura penala, retinându-se că nu mi-am justificat lipsa la două termene consecutive. Așa cum am arătat, locuiesc în Franța și imi este foarte greu sa mă deplasez la fiecare termen de judecată.
Sentinta a fost comunicata la 25 octombrie 2004, data la care a început sa curga un nou termen de doua luni pentru introducerea plângerii prealabile în conformitate (in conditiile in care primul termen a fost intrerupt). Vă rugăm să binevoiti a observa faptul ca nu opereaza autoritatea de lucru judecat in conditiile in care plângerea nu a fost soluționata în fond. In plus, este necesara exprimarea voinței neechivoce a părții vătămate de a renunța la tragerea la răspundere a faptuitorului, ceea ce în speța mentionată nu s-a întâmplat: din motive obiective nu am reușit, pur și simplu, să ma prezint în fata instantei de judecata, dar nu mi-am exprimat voința de a îmi retrage plângerea. Aceasta voință nici nu a existat în conditiile in care există încă un dosar, cu o plîngere depusă de mine la poliție, referitor la aceleași bunuri și la aceiași inculpați.

Conduita frauduloasă a inculpaților este pusă în evidență și de împrejurarea că la momentul plecării mele din țară am lăsat, CU ACELAȘI TITLU, alte bunuri personale de valoare în detenția altor persoane. TOATE aceste persoane mi-au restituit lucrurile, fără nici un fel de discuții, inculpații fiind singurii care au optat pentru intervertirea frauduloasă a titlului lor. Situația prezentată este foarte relevantă in privința drepturilor pe care persoanele cărora le-am încredințat bunurile spre păstrare le aveau asupra acestora: toți cei implicați –cu exceptia inculpaților– au ințeles, de la bun început, că primesc bunurile in custodie, ca detentori precari, și că urmează să mi le restituie îndată ce le voi cere.

Faptele săvărșite de inculpați întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de abuz de încredere astfel cum aceasta este descrisă de textul art. 213 cod penal.


a) situatia premisa: inculpatii detineau bunurile in cauza in baza unei relatii juridice de ordin patrimonial care le conferea pozitia juridica a detentorului precar. Așa cum am aratat si cum vom dovedi în fața instanței, între noi s-a incheiat un contract de depozit, adică un act netranslativ de proprietate iar remiterea materială a lucrurilor a fost efectivă.

b) latura obiectiva:  inculpatii au savarsit fapta in cel putin doua din cele doua modalitati normative prevazute de lege -elementul material-.  Stim, cu certitudine, că refuză să le restituie. Din informațiile pe care le deținem,  au dispus de ele pe nedrept (au transferat detenția unor alte persoane, fără acordul nostru). Oricum, elementul comun tuturor modalităților normative există: inculpații se comportă fata de lucrurile mele ca niște proprietari, urmare a intervertirii frauduloase a titlului in baza căruia le detineau. Așa cum am aratat, la data plecarii mele din tara am predat mai multe lucrari de arta inculpatilor. O parte din acestea mi-au fost restituite de buna voie, ceea ce arata clar ca inculpatii au recunoscut faptul ca singurul lor drept asupra acestor bunuri a fost unul de detentie si nu de proprietate.

Urmarea imediata si raportul de cauzalitate sunt cat se poate de clare, astfel incat nu vom insista.
c) latura subiectiva: intentia directa de a imi diminua in mod fraudulos patrimoniul este evidenta. Intre noi nu exista nici un fel de intelegeri de ordin civil si nici alte cauze care ar putea, eventual, explica atitudinea inculpatilor. Unicul motiv este intentia inculpatilor de a trece bunul in stăpânirea lor, cu incălcarea drepturilor mele.



Lista obiectelor de artă, depuse la dimiciliul familiei Puia Carol si Rodica, a căror restituire în natura o solicit:



  • 1. Anonim, «Bătălia de la Sibiu », ulei pe placă de cupru, 1849, loc de păstrare: domiciliu, stare de conservare: bună

  • 2. Jandi David, «Stradă din Baia Sprie », tempera, [prima jumătate] secolul XX, loc de păstrare: domiciliu, stare de conservare: bună

  • 3. Anonim german, «Femeie tăind pâine, ulei pe lemn, secolul XVII,  loc de păstrare: domiciliu, stare de conservare: bună
4. Icoană pe sticlă, «Sf. Gheorghe ». pictură pe sticlă, secolul XIX, loc de păstrare: domiciliu, stare de conservare: bună

  • 5. Anonim rus, «Bărbat cu pince-nez », ulei pe pînză, secolul XIX, loc de păstrare: domiciliu, stare de conservare: bună

  • 6. Nagy Oszkar, «Craniu şi ziar », Baia Mare, ulei pe carton, [prima jumatate] secolul XX, loc de păstrare: domiciliu, stare de conservare: bună

  • 7. Anonim, « Maria îndurerată ». pictură pe sticlă, secolul XIX, loc de păstrare: domiciliu, stare de conservare: bună

  • 8. Jandi David, «Peisaj din Baia Sprie », schiţă tuş, [prima jumatate] secolul XX, loc de păstrare: domiciliu, stare de conservare: bună

  • 9. Vas pentru bere cu incizii, alamă, 1719, loc de păstrare: domiciliu, stare de conservare: bună

  • 10. Engleheart,  «Portretul unui bărbat cu perucă », miniatură în acuarelă, secolul XIX, loc de păstrare: domiciliu, stare de conservare: bună

  • 11. E. Isabey, «Portretul unei femei în albastru », miniatură în acuarelă, secolul XIX, loc de păstrare: domiciliu, stare de conservare: bună

  • 12. Anonim, «Isus crucificat », ulei pe pînză, secolul XVIII, loc de păstrare: domiciliu, stare de conservare: bună

  • 13. Ingres, «Portretul unui bărbat din profil », creion, Roma 1818, loc de păstrare: domiciliu, stare de conservare: bună

  • 14. Bortcsok Samu, «Craniu pe carte veche », ulei pe pînză, [prima jumatate] secolul XX, loc de păstrare: domiciliu, stare de conservare: bună

  • 15. Gheorghe Petraşcu, «Casă din Tîrgovişte », tiraj după o gravură metal, [prima jumatate] secolul XX, Loc de păstrare: domiciliu, stare de conservare: bună

  • 16. Pericle Capidan, «Portret de ţărancă », ulei pe carton, [prima jumatate] secolul XX, loc de păstrare: domiciliu, stare de conservare: bună

  • 17. Nagy Oskar, «Peisaj din Baia Mare », ulei pe carton, [prima jumatate] secolul XX, loc de păstrare: domiciliu, stare de conservare: bună

  • 18. Anonim italian « Învierea lui Lazăr », ulei pe pînză, secolul XVIII?, Italia, [format aproximativ 110x90 cm], loc de păstrare: domiciliu, stare de conservare: bună

  • 19. Anonim italian « Sfinţii catolici Rochus, Sebastian şi Rozalia », ulei pe pinză, secolul XVIII?,  Italia [format aproximativ 110x90 cm], loc de păstrare: domiciliu, stare de conservare: deteriorat.
Fata de cele mai sus aratate, va rugam sa dispuneti in conformitate cu solicitarile noastre.

In probatiune, solicitam audierea in calitate de martori a numitilor: Muresan Vasile, Hâncu Maria, Chira Adrian, Pop Valer, (functionari, istorici, experti muzeografi ai Oficiului Judetean pentru Patrimoniul Cultural National, persoane care au fost prezente  la discutiile purtate cu prilejul predarii primirii bunurilor si care cunosc foarte bine aspectele relatate in plangerea de fata), precum si Ceuca Lucia, Ceuca Cornel (care cunoscusera situatia mea), Moraru Cornel  (care a participat la preluarea cartilor de la fiica Rodicăi Puia, încredințat de mine să recupereze și alte obiecte de la inculpați).



Tg. Mures, .....................


partea vatamata – parte civila 
prin avocat Viorel Gorea

duminică, 5 decembrie 2010

Despre lege, prietenie, încredere și proprietate. In căutarea unei tablouri de familie

Femeie tăind o felie de pâine. Ulei pe lemn.
Anonim flamand sau german din sec. XVII.
Unul din tablourile mele, înstrăinat de familia Puia.
Textul de mai jos a fost publicat pe Internet în paginile acestui blog al meu, Jurnalul unui vulcanolog, difuzat și unor ziare din Târgu Mureș, după cîte știu, rămas nepublicat.


Il trimit [poștal, semnat, imprimat și recomandat] spre luare la cunoștință unei familii de potlogari, formată din Carol și Rodica Puia. Ca să știe dânșii că necinstea lor nu va rămâne nepedepsită moral, fiind făcută publică.
Am luat hotărârea să procedez astfel pentru trei motive :
Fiindcă justiția română a fost incapabilă să analizeze situația cu obiectivitate și echilibru, să apere proprietatea mea, așa cum o cere constituția în numele căreia acționează, preferînd să refuze judecata în fond și ascultarea martorilor, cercetarea probelor documentare, în numele unui formalism juridic inacceptabil. Poliția, prin reprezentanții ei locali, a tergiversat ancheta ani de zile.
Arhivele Comisiei de patrimoniu a județului Mureș în care se aflau documentele privind istoricul acestei situații au fost pierdute, distruse intenționat sau din neglijență. In orice caz, la cererea mea din 2009, mi s-a răspuns că nu se găsesc documentele solicitate de mine, deși ele existau în 1992, cînd am obținut unele fotocopii.
Familia Puia refuză să-mi comunice cui au vîndut, fără acordul meu, tablorile depuse de mine la plecarea în exil, adică în 1987. Pretextează că le-ar fi frică, fiindcă ar fi fost amenințați de către interemediarul care a facilitat cumpărarea ilegală, persoană care ar fi fost funcționar al Comisiei de patrimoniu. In aceste condițiii singura cale de care dispun, pentru a solicita mărturia unor persoane eventual cunoscătoare ale împrejurărilor în care s-a desfășurat vînzarea fără drept de proprietate a unor tablouri susceptibile a aparține patrimoniului național, este publicarea pe Internet a acestor informații și așteptarea unor reacții eventuale.

Dan Culcer, Elancourt, 15 martie 2011/Franța

Public aici, în completarea amintirilor și documentelor despre această afacere urâtă, de mișelie cu ștaif, o plângere penerală care a fost depusă de avocatul meu. Încă o acțiune care nu a fost niciodată judecată în fond sub pretextul depășirii termenelor, ca și cum am fi trăit între 1987 și 1992, într-o veritabilă democrație, când de fapt aveam o justiție fără memorie și cu practici dintre cele mai bizare, contestabile și contestate. Atunci, în 1992 am înțeles că familia Puia refuză să-mi restituie bunurile pe care le încredințasem lor spre păstrare, bunuri de care au dispus ca și cum ar fi fost ale lor. Si de atunci mă tot plâng iar poliția ca și procuratura evită să asculte martorii propuși. Elancourt, 7 decembrie 2010
Dan Culcer

Scriam în postarea anterioară, despre niște tablourile vechi care au supraviețuit războiului, mutărilor, dintre care unele se află la mine, altele au fost vândute de părinți înainte de 1981. Dar cele mai vechi, din secolele al XVII-lea, al XVIII-lea și al XIX-lea, au fost făcute dispărute de o familie de «escroci» sau de «proști» (??), familia Puia Rodica și Puia Carol din Târgu-Mureș. Îi cunoșteam din cenaclul literar. În vara lui 1987 au fost foarte săritori față de mine, când colegii și prietenii mei mă cam părăsiseră. Le încredințasem celor doi Puia tablouri și cărți spre păstrare, când am emigrat în 1987. 
Rodica și Carol Puia, oameni în care am avut încredere
și care mi-au jefuit copii de bunurile care li s-ar fi cuvenit.

Cei doi Puia păstraseră câțiva ani tablourile, până după căderea regimului comunist, dimpreună cu mare parte a bibliotecii mele, ajutați de fiicele Rodicăi Puia, dar s-au lăsat atrași de lăcomia cîștigului și mi-au vândut obiectele rămase întregi, după atâtea furtuni și deplasări, unor inși despre care nu știu nimic. 
Ei zic că le-ar fi vândut, dar nu mi-au făcut proba niciodată. Mai zic tot ei că ar fi investiti banii astfel câștigați, în escrocheria piramidală numită Caritas. Și cum nu făceau parte dintre inițiați, ar fi pierdut tot. Rodica Puia a avut prostul gust să-mi propună ca valoare compensatorie, inelul său de căsătorie. Firește că am refuzat, dată fiind valoarea simbolică a obiectului oferit și desigur, raportul inegal dintre valoare pierdută de mine și cea oferită în compensație. Le-am cerut să-mi dea, mai degrabă, informații despre intermediarul care le-a adus clienții spre cumpărare, (au susținut- că ar fi vorba de un expert din Comisia județeană de patrimoniu, și afirmația e plauzibilă, fiindcă despre existența la ei, acolo, a unor tablouri de o asemenea valoare nu știau prea mulți, în afara celor prezenți la semnarea protocolului de predare-primire, la sediul Comisiei), să-mi comunice numele cumpărătorilor, ca să pot intra în contact cu ei și să încerc să negociez eventuala anulare a vânzării, nulă din principiu, fiindcă nu poți vinde ceea ce nu-ți aparține, așa cum procedaseră cei doi Puia. 

Bătălia de la Sibiu, 1848. Generalul Bem, conducătorul armatei revoluționarilor unguri, pe un cal alb. Pictură în ulei pe o placă de cupru. Databilă la scurtă vreme după evenimente.

Pictură barocă italiană cu temă medicală, reprezentându-l pe Sfinții catolici. Rochus, protector contra ciumei bubonice, Rozalia și Sebastian. Autor anonim. Finele secolului al XVIII-lea. Cumpărată în Italia de părinții mei aflați în călătorie de nuntă în 1935.
Toate demersurile mele pentru a recupera aceste bunuri care ar fi trebuit să fi transmise copiilor mei, s-au soldat cu eșecuri. Sub pretextul că este vorba de prescrieri, de termene depășite, plângerea mea penală a fost respinsă, fără a se ajunge niciodată la analizarea fondului. Ultima dată, plângerea făcută la Poliție, după ce a stat nerezolvată vreme de câțiva ani, a fost apoi trimisă anul acesta -2010, la Procuratură, care a dat un aviz negativ, luând în considerare declarațiile escrocilor, fără nici o cercetare bazată pe vreo probă și fără, mai ales, repunerea în contextul anului 1987 a situației analizate, în care un emigrant nu avea dreptul să ducă cu el decât 40 de kilograme de lucruri utile și nimic altceva. Astfel eu am fost obligat să depun undeva obiectele de valoare moștenite de la părinți, care erau și înregistrate ca obiecte susceptibile de a avea o valoare de patrimoniu. Nu le puteam vinde unor persoane particulare, fiindcă nu fuseseră niciodată evaluate, muzeele ar fi vrut să le donez lor, declarând că nu au bani de achiziții, etc. Singura soluție era depunerea în păstrare. Am avut încredere în mai mulți oameni. Două familii de români și trei familii de unguri. Toate obiectele depuse la unguri (cărți, icoane, caiete de însemnări) mi-au fost restituite intacte. Una dintre familiile de români mi-a restituit totul. Doar familia Puia a avut un comportament incoerent. Pe de o parte au păstrat câțiva ani toate lucrurile mele în bunăstare, până după 1990. Pe de altă parte, tentația câștigului i-a făcut să vândă (?) unele din lucrurile care nu le aparțineau. 
Nu spun că ungurii sunt cinstiți iar românii nu ar fi cinstiți. Spun doar că, pentru mine, familia Puia e o familie de mincinoși, care au declarat la Poliție că ar fi cumpărat de la mine obiectele pe care nu vor să mi le restituie, încă din 1987, fără să producă o probă temeinică, doar un formular standard completat de mâna unui funcționar al Comisiei. 
Atunci cînd am plecat, cei de la Comisia de patrimoniu mi-au impus să dau o formă depozitului de obiecte, declarate de Comisie ca fiind înregistrate și susceptibile de a fi cu valoare de patrimoniu
Procesul verbal din 4 martie 1987, semnat de Ana Hâncu, Valer Pop și Mureșan Vasile, muzeografi, funcționari și experți ai Oficiului județean al Patrimoniului Cultural Național, care înregistrau ca fiind posibile valori de patrimoniou, unele din obiectele pomenite : Portret de țărancă de Pericle Capidan, Nagy Oszkar, Peisaj din Baia Mare, Anonim italian, Învierea lui Lazăr, Anonim italian, Sfinții catolici Rochus, Rozalia și Sebastian, ulei pe pânză, secolul al XVIII-lea, Timotei Cipariu, Poetica, Blaj, 1860, cu semnătura lui Eminesc. Ultima a fost donată ulterior de mine bibliotecii județene din Târgu-Mureș. În felul acesta nu mai eram liber să fac nici o mișcare fără să am avizul Oficiului.

Au scris cu mâna lor (orice expertiză poate observa că nu e scrisul meu), pe o foaie de declarație a Comisiei, că depozitul ar fi  o cumpărare. Nu a fost o cumpărare, fiindcă, atunci când am putut veni în România, aproape cladestin, cu un «laisser passer» de refugiat politic, înainte de 1992, data dobândirii cetățeniei franceze, obiectele erau încă disponibile. Claude K. prietenul cu care călătorisem, le-a văzut pe pereții apartamentului de bloc al familiei Puia și a asistat la conversația noastră, în urma căreia am și luat cu mine câteva tablouri mai mici, dar nu fusese vorba de nici o tranzacție.
De altfel, nici o tranzacție nu avut loc niciodată și este ciudat că  polițiști care au amânat finalizarea plângerii mele timp de șase ani, ăntre 2004 și 2010, precum și un procuror care a dat o soluție în 2010, nu au audiat nici unul din martorii propuși de mine, nu au cerut nici o dovadă în sens declarației de așa zisă vînzare-cumpărare, persoanelor acuzate de mine că și-au însușit obiectele care îmi aparțineau. O dovada a unei intrări de bani, un contract de vînzare, etc., ar fi fost elemente probante, dacă ar exista.

Mai grav este faptul că deținătorii temporari, adică familia Puia, care trebuia să asigure protecția unor obiecte de valoare, de vreme ce au fost declarate de experți ca atare, nu au respectat legea și au înstrăinat obiectele, vânzându-le unor persoane neidenticabile.
Iar statul român, reprezentat prin Oficiul de patrimoniu ca și prin toate instituțiila care au preluat funcțiile acestui oficiu, nu a luat nici o măsură de vertificare a păstrarii obiectelor în bune condiții, priivnd neînstrăinarea lor, neexportarea lor clandestină. Încă mai grav, arhiva Oficiului este descompletată iar cererea mea de eliberare a unor duplicate autentificate din documentele privind această afacere a primit în 2010 răspunsul incredibil, semnat de Nicolae Băciuț, cum că originalele din arhivă ar fi dispărut și că nu avut loc de fapt nici o preluare oficială a vechilor arhive ale Oficiului. Pentru a putea cântări enormitatea situației, precizez că este vorba de fapt de borderourile prin care au fost transferate ca depuneri obiectele care ămi aparțineanu, de corsespondența pe această temă dintre mine, Oficiu și urmașii săi instituțioanli de după 1989, etc. Eu am păstrat aceste acte dar era nevoie de autentificarea lor în raport  cu orginalele, ceea ce aparent, nu se mai poate face. O iresponsabilitate flagrant care ar trebui să alerteze instituțiile de stat centrale care se ocupă de patrimoniu național.
Mă adresez, deci, pe această cale, tuturor persoanelor care au avut ocazia să vadă obiectele fotografiate sau descrise aici, care au cunoștiință de existența unei tranzacții dintre familia Puia și un cumpărător străin sau român, pe seama acestor obiecte, sau ăn calitate de muzeografi, aici citați, pot da seama de situația de dinainte de 1989, de legea care se aplica și de modul în care s-au desfășurat alte asemene transferuri, fiindcă, desigur, nu am fost singurul cetățean român emigrant forțat să lase în România obiecte de valoare care îi aparțineau.
Reproduc aici câteva din imaginile tablourilor despre care e vorba, în speranța, desigur aproape absurdă, că cineva la va recunoaște undeva și mi le va semnala. Poate chiar cumpărătorii, care ar putea crede că mi le-ar vinde cu câștig, de vreme ce țin la aceste obiecte încât să risc chiar un proces de calomnie.

Scriu, în fine, toate astea indignat că niște persoane care trec ca fiind de origine nobilă, patrioți bucovineni, nepătați cetățeni ai orașului Târgu-Mureș, artiști, români de bine, pot ajunge atât de jos, pretându-se la minciuni, firește nu de față cu mine, care am fost mințit cu alte pretexte, ci în declarații ascunse în dosare de poliție, declarații pe care le-am văzut cu coada ochiului dar al căror sens e clar, acte la care eu nu am drept de acces oficial, refuzat pe baza unei proceduri de cercetare penală cât se poate de arbitrare și netransparente.
Fondul chestiunii nu a fost niciodată analizat și în felul acesta unul din principiile constituționale de necontestat, apărarea proprietății private de orice abuz, nu este respectat de justiția română. Se pot judeca și restitui obiecte însușite pe nedrept între 1944 și 1989, pe bază de legi abuzive sau abuzuri simple, de ce nu s-ar putea considera că termenele de judecată privind fapte care își au rădăcinile într-o perioadă în care legea era abuzivă, nu ar putea fi încă cercetate și judecate? 

Căci actul-sursă care a permis abuzul sau escrocheria de care vorbesc mai sus se află în legea abuzivă de dinainte de 1989, privitoare la emigrări, care mi-a interzis mie să dispun liber de obiectele care îmi aparțineau, obligându-mă să le las în România.

E adevărat că atunci când am plecat din România, știam că am pierdut totul. Meseria pe care o practicasem, expertiza de critic literar care îmi oferea o oarecare notorietate, trecătoare, biblioteca, cei câțiva prieteni. Am regăsit câte ceva după toate aceste pierderi. Mai ales prietenii. De aceea sunt poate atât de dezamăgit de comportamentul familiei Puia. Fiindcă îi consideram prieteni și oameni de bine. Nu au știu să păstreze aceste calități. La judecata de aici sau de acolo, se va vorbi și despre asta.