Treceți la conținutul principal

Coincidențe. Pe marginea mormântului lui Adrian Păunescu

 Marcela Saftiuc - Balada
   
  Vezi  mai multe  video    din   muzica

Marcela Saftiuc - Fiii lacrimilor tale
   
  Vezi  mai multe  video    din   muzica

Azi e duminică 7 noiembrie. Pe când eram elev, între 1949 și 1957, în ziua asta se ieșea obligatoriu la manifestația de stradă închinată zilei de 7 Noiemvrie, aniversarea Marii Revoluții Socialiste din Octombrie 1917. Decalaj de calendare. Marea sărbătoare a comuniștilor de pe Terra. La Cluj era adesea frig, ploua, tremuram, autobiuzele nu circulau, veneam cinci kilometri pe jos din Donath până în centru, la liceul Racoviță, de unde plecam încolonați. Cu cât treceau anii cu atât eram mai sătul de acest ritual.
Azi are loc înmormântarea lui Adrian Păunescu, probabil singurul poet român care a avut curajul să se mai declare comunist și după executarea lui Nicolae Ceaușescu.

E un merit al său, o obrăznicie de «menestrel dinastic» (vorba lui Volodea, răspopitul), o provocare sau o lăudabilă consecvență?

Pe Internet se pot vedea zeci de înregistrări ale spectacolelor «Cenaclului Flacăra». Fenomenul merită să fie cercetat fără negativisme apriorice. O colecție de istorie orală cu opiniile actorilor și spectatorilor există poate deja, răspândită pe bloguri.
A fost un fenomen social și mediatic ieșit din comun. Evident manipulat, manipulatoriu dar și autentic și profund, prin trăirile pe care le-a generat, prin angajamentele morale și artistice pe care le-a indus. E deci de cercetat și nu de clasat cu suficiență și lipsă de curiozitate.

Dan Culcer





Comentarii

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi, sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. Ne-am putea întreba ce are acest subiect istoric, de altfel pasionant și plin de triste învățăminte de minte pentru

Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc

 Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publicate d

România. Secolul al XIX-lea. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri

 Invazia economică și demografică a României în a două jumătate a secolului al XIX-lea are un aspect care poate fi pus în legătură cu comerțul actual de droguri. E vorba de cucerirea până aproape de monopolizare a comerțului cu alcooluri de către evrei. Singura cârciumă din Copalnic-Mănăștur, localitate ardeleană în care au trăit strămoșii mei, era ținută de evreica Zeiger Roza, localul fiind așezat lângă pod. Vindea alcool extras din porumb care provoca uneori orbirea consumatorilor. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri.